Doi fizicieni români, prezentaţi în campania Income, au găsit toate soluţiile la rezolvarea jocului puzzle Sudoku, în premieră, printr-un algoritm haotic. Succesul lor a fost dezbătut pe larg în media internaţională.

Pentru toţi aceia care au întâmpinat dificultăţi încercând vreodată să rezolve un puzzle Sudoku, doi cercetători români au găsit toate soluţiile, apelând la un algoritm matematic. Este vorba despre profesorul Zoltan Toroczkai, de la Universitatea Notre Dame, din SUA şi de colaboratoarea lui, fiziciana şi cercetătoarea
Maria Ercsey-Ravasz, din Cluj. Maria v-a fost prezentată, în cadrul campaniei Income, “Viitorul sună ro. Ei au ales România”, în timp ce pe profesorul Zoltan Toroczkai îl veţi cunoaşte în numărul următor al revistei noastre.

Articolul lor, publicat recent în “Nature Scientific Reports” a făcut înconjurul planetei, fiind preluat de cele mai prestigioase publicaţii din lume. Numai în prima săptămână de la apariţia în “Nature”, a fost accesat de peste 50.000 de ori”.Mi se pare aproape incredibil ce ecou mare a avut articolul nostru despre Sudoku”, spune Maria. Rezolvarea aceasta este de fapt continuarea primei probleme pe care cei doi români au reuşit să o prezinte lumii ştiiinţifice prin intermediul revistei “Nature Physics”. “Numai că acum, în loc de o problemă matematică foarte abstractă, am lucrat pe Sudoku, un joc cunoscut de toată lumea. Dar metodele prezentate pot fi aplicate la multe alte probleme - din industrie, informatică şi biologie computaţională".

O explicaţie a atenţiei primite, crede, aşadar, Maria, “a fost Richter-scale for Sudoku, ceva care a plăcut tuturor. Adevărul este că si psihologia contează atunci când este vorba despre a prezenta nişte rezultate în cercetare”.

Despre ce este vorba?

Articolul original, publicat în revista “Nature”
http://www.nature.com/srep/2012/121011/srep00725/full/srep00725.html prezintă un algoritm deterministic universal, fără ghiciri sau „exhaustive search” (când se încearcă, pe rând, toate posibilităţile), folosind  un sistem dinamic analog. „În cazul problemelor grele, apare haosul tranzient în dinamică şi caracteristicile haosului corelează foarte bine cu ratingul de dificultate pe care îl dau oamenii”, explică Maria. Pe baza acestor caracteristici, cercetătorii au definit o scală de dificultate similară cu scala Richter. „Sunt 4 categorii de dificultate, iar un joc cu o dificultate 2 se rezolvă într-o perioadă de timp de 10 ori mai mare decât un joc cu o dificultate 1”, mai aflăm de la vedeta numărului din octombrie al „Nature Scientific Reports”.

Maria şi Zoltan au început să studieze Sudoku, ca parte a cercetării lor asupra teoriei de optimizare şi complexitate computaţională. Experienţa de cercetare a făcut din profesorul Toroczkai, în ultimul timp, un fan al puzzle-ului Sudoku. “Atât soţia mea, cât şi eu avem mai multe aplicaţii Sudoku pe iPhone şi cred că trebuie să fi jucat de mii de ori, pentru a obţine rezultatele dorite la toate nivelurile”, a spus el. 

Zoltan Toroczkai şi Maria Ercsey-Ravasz au absolvit Facultatea de Fizică, la Universitatea Babeş-Bolyai, din Cluj. Maria s-a întors în România după doctorat şi un debut fabulos în cercetare, în America, la numai 29 de ani.

Zoltan Toroczkai a părăsit România în urmă cu mai mulţi ani şi a rămas în Statele Unite, unde a devenit profesor universitar de fizică şi unul dintre cei mai apreciaţi cercetători de la University of Notre Dame (în top 25 cele mai bune universităţi americane).