'Astăzi suntem mai puternici decât orice agresor potenţial. Indiferent cine ar fi acela!', a lansat Putin în faţa a sute de generali şi ofiţeri ai armatei. Un discurs care vine la sfarsitul unui an în care s-a impus ca stăpân al jocului în conflictul sirian, unde aviaţia militară rusă desfăşoară operaţiuni în sprijinul trupelor preşedintelui Bashar al-Assad.

Declaratiile liderului de la Kremlin survin, totodata, pe fondul unui dialog 'îngheţat', cum le place oficialilor de la Moscova sa spuna, intre Washington si Moscova. Dar venirea lui Donald Trump la Casa Alba, unde il va inlocui pe Barack Obama, dă Rusiei speranţa unei relansari a relatiilor cu SUA pe o nouă bază pentru a tempera tensiunile bilaterale provocate în special de conflictele din Siria şi Ucraina.

'Trebuie întărit potenţialul militar al forţelor nucleare strategice, înainte de toate cu ajutorul sistemelor de rachete capabile să garanteze străpungerea sistemelor de apărare antirachetă existente sau viitoare', a mai spus Putin, confirmand, astfel, ingrijorarea Kremlinului faţa de scuturile antirachetă ale SUA amplasate în România şi Polonia.

Deşi NATO insistă că aceste instalaţii sunt pur defensive împotriva unei eventuale ameninţări venite dinspre ţări cum ar fi Iranul, Rusia consideră că ele afectează echilibrul geostrategic şi capacitatea ei de descurajare nucleară.

Totuşi, consolidarea arsenalului nuclear rus nu este o idee nouă. Preşedintele Putin a anunţat încă din iunie 2015 desfăşurarea a peste 40 de noi rachete balistice intercontinentale capabile să treacă inclusiv de cele mai sofisticate sisteme de apărare antiaeriană. Atunci el a acuzat NATO că, prin instalarea scuturilor antirachetă, atrage Rusia într-o nouă cursă a înarmării şi Alianţa Nord-Atlantică rupe astfel echilibrul militar menţinut în Europa în perioada post-sovietică.

Pe de altă parte, încă de la sfârşitul anului 2014 noua doctrină militară a Rusiei menţiona Alianţa ca fiind o ameninţare fundamentală la adresa securităţii acestei ţări care alocă apărării 21% din cheltuielile bugetare, un procent semnificativ, dar care în valoare absolută înseamnă cu mult sub bugetul apărării al SUA. Însă acest procent confirmă şi lansarea Rusiei într-un program costisitor de modernizare a tuturor categoriilor de arme, iniţiativă ce se desfăşoară concomitent cu desfăşurarea de trupe suplimentare în sectorul de vest, în apropierea flancului estic al NATO.

'Trebuie să fim atenţi la orice schimbare în echilibrul de forţe şi în situaţia politico-militară în lume şi mai ales la frontierele ruse. Şi să ne revizuim din timp planurile pentru a elimina ameninţările potenţiale împotriva ţării noastre', a adaugat Putin. Totuşi, doctrina militară a Rusiei nu menţionează posibilitatea ca această ţară să recurgă la un atac nuclear 'preventiv', situaţiile care ar antrena folosirea armelor nucleare fiind doar o agresiune împotriva Rusiei sau a aliaţilor ei, ori în cazul unei ameninţări ce priveşte însăşi existenţa statului rus.

Preşedintele Rusiei estimează că în prezent procesul de modernizare a forţelor nucleare ruse este realizat în proporţie de 60%, proces care vizează bombardierele strategice, rachetele balistice intercontinentale şi submarinele nucleare. Războiul din Siria a oferit Rusiei şi ocazia de a-şi testa noile arme convenţionale în condiţii reale de luptă, printre echipamentele testate numărându-se rachetele de croazieră lansate de pe submarine, bombardierele cu rază lungă de acţiune, dar şi unicul ei portavion, Amiral Kuzneţov, relateaza agerpres.