Majorarea semnificativă a salariilor funcţionarilor, de peste 20%, şi a salariului minim, care în ultimii doi ani a ajuns la 310 euro, de la 220, sunt principalii factori ai "boom-ului" economic românesc. La aceasta se adaugă faptul că Executivul social-democrat a redus TVA-ul pentru alimente de la 24% la 9% în iunie 2015, în timp ce cota generală de TVA a scăzut de la 24% la 20% în ianuarie 2016 şi la 19% la începutul acestui an.

"Creşterea economică puternică se datorează avansului semnificativ al consumului, alimentat de creşterea salariilor şi diminuarea impozitelor, dar aceasta va funcţiona doar pe termen scurt", a declarat pentru EFE preşedintele Consiliul Fiscal, Ionuţ Dumitru. "Cu siguranţă, dacă avem o creştere a consumului fără sprijinul altui sector economic, atunci va creşte deficitul comercial şi cel al contului curent", a adăugat Dumitru.

Deficitul comercial al României s-a ridicat la 3,36 miliarde euro în primul trimestru din 2017, fiind cu 20,3% mai mare faţă de cel din perioada similară din 2016, şi balanţa contului curent a înregistrat un deficit de 690 milioane euro, de două ori mai mare comparativ cu primul trimestru al anului trecut.

Creşterea economică este corelată cu cea a deficitului public al României, care a crescut de la 1,8% la 3,2% de la finele anului trecut până la 31 martie 2017, conform Biroului European de Statistică. Comisia Europeană, la rândul său, estimează că România va avea o creştere economică de 4,8% în 2017, în timp ce Guvernul de la Bucureşti se aşteaptă la 5,6%, ceea ce, dacă se va realiza, va duce la un PIB record de 183 miliarde euro la finele anului.

Aceste date macroeconomice încurajatoare au animat actualul guvern social-democrat să promită în continuare creşteri salariale pentru funcţionari şi pensionari, o strategie criticată drept populistă. "Politicile salariale cu tentă populistă atrag consecinţe grave asupra preţurilor bunurilor şi competitivităţii", a explicat, pentru EFE, Lucian Croitoru, consilier de politică monetară la BNR. În 2015, peste 1,35 milioane dintre cei 4,6 milioane salariaţi ai ţării lucrau în administraţia publică, noteaza agentia spaniola de presa, citata de agerpres.

In opinia lui Croitoru, majorarea salarială a fost adoptată în detrimentul investiţiei publice, care a scăzut cu 60 % în bugetul pentru 2017. "Nu se poate forţa ieşirea din categoria ţărilor cu mână de lucru ieftină fără a îmbunătăţi productivitatea", a subliniat Croitoru. În anii trecuţi, numeroase companii, precum Continental sau Renault, şi-au mutat o parte din producţie în România, datorită salariilor reduse, dar situaţia actuală au făcut ca multe dintre acestea să se gândească la plecare.

Conform Asociaţiei Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, o treime dintre companiile pe care le reprezintă şi-a redus numărul de angajaţi ori s-au închis, începând din octombrie 2015, în special din cauza costurilor, dar şi lipsei de personal, datorate, printre altele, emigraţiei. Indicele şomajului a ajuns în august la 5,1% (circa 466.000 şomeri), un minim istoric, deşi, potrivit lui Dumitru, aceste date nu reflectă întreaga realitate. "Sunt multe persoane care practică o agricultură de subzistenţă şi care nu figurează ca şomeri, şi multe altele care continuă să plece din ţară", a spus el.

Se estimează că circa 85.000 români vor pleca din ţară pe parcursul acestui an.