Demisi de Madrid, presedintele separatis catalan, Carles Puigdemont, si adjunctul sau, Oriol Junqueras, nu par dispusi sa-si accepte destituirea. In orice caz, asa au dat de inteles in weekend, dar fara sa trimise mesaje clare sustinatorilor lor. Intre timp, totul pare neschimbat: drapelul spaniol flutura pe cladirile oficiale, iar de pe site-ul de internet al executivului catalan nu au fost inlaturate fotografiile ministrilor demisi.

"Realitatea este ca nu stim ce intentii are guvernul destituit", a recunoscut un responsabil al miscarii separatiste. Cum sa dai ordine unor functionari care risca sanctiuni pana la expulzare daca nu se supun? Si cu ce fonduri sa existi, in conditiile in care finantele au trecut direct in mainile Madridului? "Este trezirea la realitate: guvernul republicii nu are capacitatea de a se impune", a adugat acelasi interlocutor al agentiei France Presse.

In plus, membrii guvernului demis risca sa fie adusi in fata instantelor de judecata pentru "nesupunere" si "deturnare de fonduri publice", ba chiar pentru "rebeliune", a mentionat respectiva sursa.

La randul lor, asociatiile separatiste, care pot mobiliza, in caz de necesitate, sute de mii de persoane, sunt foarte discrete de cateva zile. "Da, trebuie luptat, dar de o maniera mai simbolica, pentru a demonstra ca statul spaniol este fragil pe acesti teritoriu si ca nu se poate impune 100%", a estimat acelasi responsabil.

"Daca va fi o rezistenta, va fi pasiva si low cost", a apreciat, la randul sau, politologul Pablo Simon. In opinia lui, cei aproximativ 200.000 de functionari catalani nu isi vor asuma riscul de a se alege cu sanctiuni. "Poate vor incerca sa taraganeze lucrurile in exercitarea atributiilor care le revin, dar acest lucru conteaza prea putin, avand in vedere ca este vorba de un guvern interimar, de gestionare a treburilor curente inaintea alegerilor din 21 decembrie", a explicat analistul.

Cotidianul catalan El Periodico este de parare ca premierul spaniol Mariano Rajoy a procedat inteligent anuntand alegeri intr-un timp foarte scurt. "Pe de o parte, pentru a evita alunerarea intr-un promis separatistii extremisti, el agita cartea democratiei, in timp ce trecerea Cataloniei sub tutela Madridului a trimis cu gandul la dictatura lui Francisco Franco (1939-1975), crede publicatia citata.

El impune regulile sale diferitelor partide separatiste, de la dreapa la stanga radicala, si care, in culise, sunt dezbintate de mai multe luni. Cele mai moderate, apropiate mediilor economice, sunt mult mai rezervate comparativ cu miscarea de panica a intreprinzatorilor speriati de o posibila secesiune. Trebuie sa decida: fie continua sa lupte refuzand participarea la scrutinul din decembrie, fie se prezinta la urne si accepta jocul unui vot ... organizat de stat.

Sociologul Narciso Michavila considera ca pe putin doua dintre cele trei mari partide separatiste catalane - stanga republicana a vicepresedintelui demis Oriol Junqueras si partidul conservator PDeCAT a lui Puigdemont - se vor prezenta. "In caz contrar, ei risca marginalizarea si, odata cu ea, pierderea influentei in institutiile catalane", concluzioneaza analistul.