Decretele fostului preşedinte Barack Obama, care sancţionau persoane şi companii legate de spionajul cibernetic rusesc şi amestecul Moscovei în Ucraina, sunt de acum consolidate prin textul noii legi: dacă Trump ar intentiona sa abroga actul normativ pentru a incerca, spre exemplu, o ameliorare a relaţiilor cu Moscova, el trebuie să ceara parerea Congresului.

Printre noile măsuri se regaseste un decret prezidenţial din decembrie referitor la agenţiile speciale ruseşti - Serviciul de informaţii al armatei (GRU) şi Serviciul de Informaţii Externe (SVR) - acuzate de ingerinţă în alegerile câştigate de Trump. Legea cere executivului să adopte noi sancţiuni împotriva cetăţenilor ruşi identificaţi de administraţia americană ca fiind implicaţi în atacuri informatice, activităţi subversive în Europa, acte de corupţie, încălcări ale dreptului omului sau livrări de arme Siriei. Investiţiile în domeniul petrolier sunt de asemenea vizate.

Departamentul de Stat american urmează să analizeze măsuri care sa ajute Ucraina să identifice noi surse de energie cu scopul de a reduce dependenţa acesteia de gazul rusesc. În cea mai mare parte din cazuri, executivul american rămâne stăpân pe alegerea ţintelor ruseşti vizate de aceste sancţiuni şi nimic nu permite să se anticipeze felul în care o va face Donald Trump.

Dar textul cere administraţiei ca in termen de 180 de zile sa stabileasca "personalităţile politice şi oligarhii" ruşi apropiaţi regimului de la Moscova, care ar putea deveni subiectul unor viitoare sancţiuni. In acelasi timp, Congresul solicita executivului sa "identifice" şi "sa dezmembreze fluxurilor financiare ilicite legate de Federaţia Rusă", dacă "acestea au repercusiuni asupra sistemului financiar al SUA" sau al "principalilor lor aliaţi".

Acest text a alarmat Uniunea Europeană, pentru că este susceptibil de a deschide calea unor sancţiuni împotriva grupurilor europene partenere ale proiectului de gazoduct Nord Stream 2, care urmează să accelereze transportul de gaze ruseşti spre Germania, începând din 2019. Casa Albă a încercat să liniştească UE, avansând o "nouă formulare" menită să ţină seama de temerile blocului comunitar.

Legea acuză de asemenea Moscova că se amestecă în viaţa politică europeană şi în fostele republici sovietice. Aceste ingerinţe ruseşti - susţin congresmenii americani - "induc neîncredere în instituţiile şi în actorii democratici, promovează xenofobia şi poziţiile autoritare" şi "subminează unitatea europeană", scrie agerpres.