"În 2017, sunt câţiva driveri (factori determinanţi) posibili pentru creditare. Primul ar fi nivelul ridicat de solvabilitate din sistem, adică noi suntem pregătiţi să credităm. Al doilea este supralichiditatea sistemului, care ţine şi de creşterea economisirii interne, iar al treilea este legat de situaţia macroeconomică bună, care ne arată o cerere agregată mai mare din partea clienţilor. La persoane fizice, vedem o scădere a creditului de consum şi o creştere a creditării ipotecare. Cele două aproape se compensează în ultimii ani", a spus Oprescu la o întâlnire cu presa.

În opinia sa, băncile trebuie să înţeleagă faptul că un public informat îşi câştigă încrederea mai repede decât unul neinformat, deci rolul lor este să informeze clienţii. În aceste condiţii, ARB are în analiză, pentru acest an, trei proiecte majore, pe trei dimensiuni, respectiv agenda digitală, educaţia financiară şi creditarea economiei.

Un alt proiect foarte important care, în opinia preşedintelui ARB, va afecta sistemul bancar, se referă la implementarea IFRS 9, care, spre deosebire de vechiul sistem, IFRS 39, va avea o abordare diferită prin faptul că obligă băncile să constituie rezerve privind riscul de creditare încă de la acordare. "IFRS 9 are o privire în viitor. Banca trebuie să analizeze fiecare credit şi să realizeze o provizionare timpurie, la începutul creditului, fapt care poate determina o cerinţă suplimentară de provizionare şi, implicit, cerinţe suplimentare de capital. IFRS 39 lua în calcul cerinţe de provizionare exclusiv determinate de evenimente de nerambursare, care ţin de trecut, şi materializate la momentul analizei. Este un exerciţiu complex care presupune analizarea fiecărui credit în parte", a adăugat Oprescu.

In context, oficialul ARB a precizat ca "moi am atras atenţia că suntem în momente de minim istoric de dobândă. Sistemul bancar trebuie să fie atent în această perioadă la cum se construiesc portofoliile de active, pe niveluri minime de dobândă, mai ales în ceea ce priveşte creditele persoanelor fizice, în special cele care merg la un nivel mare de îndatorare, aproape de nivelul maximal permis de legislaţie".

Oprescu a precizat ca, în prezent, reglementările obligă băncile ca, la acordarea unui credit, să îi arate clientului care a fost nivelul maximal al dobânzii de bază în ultimii 10 ani.

"În mod normal, unui client care vine astăzi la bancă i se arată, când semnează pentru un contract, că ROBOR-ul în ultimii 10 ani a avut nivelul maxim de ... La nivelul respectiv se calculează un scadenţar care îi arată la cât ar putea să ajungă rata la dobânda respectivă. Genul acesta de abordare este legat de reglementarea europeană (Directiva 17 - n. r.), transpusă în legislaţia naţională. Tipul acesta de abordare este unul precaut, de prudenţă, şi arată clientului faptul că această dobândă de bază, ROBOR, variază. Acum trei ani era 4%, acum este 0,8% (ROBOR la 3 luni), în 2008 era 16%", a subliniat Oprescu, citat de agerpres.

Potrivit acestuia, dacă în trecut ar fi fost aplicată o astfel de abordare, probabil nu ar fi existat atâtea discuţii acum.

"Învăţăm şi noi din ce s-a întâmplat în trecut. Poate că, dacă eram mai vocali în trecut pe subiecte legate de riscul valutar, de exemplu, poate că lucrurile erau mai comunicate, mai înţelese, poate că exista mai puţină incertitudine. Acelaşi lucru îl facem acum. Conştientizarea riscului, care poate să producă efecte contrare pe partea băncii şi pe partea clientului, este un element de prudenţă, pe care trebuie să îl luăm în calcul. Este bine să comunicăm pe subiect. A-l ascunde ar fi greşit", a explicat preşedintele ARB.