Circa 46,9 milioane de cetăţeni britanici cu drept de vot sunt chemaţi să se exprime la acest scrutin anticipat, convocat la 18 aprilie de prim-ministrul conservator Theresa May pentru a-şi consolida mandatul în perspectiva negocierilor cu Bruxellesul pe tema Brexit-ului. Principalii candidati pentru sefia guvernului, actualul detinator al functiei, Theresa May şi liderul opoziţiei, laburistul Jeremy Corbyn, au votat în cursul dimineţii în circumscripţiile de care aparţin.

Se aşteaptă ca primele rezultate ale acestui scrutin să înceapă să apară spre miezul nopţii. Miercuri, cei doi adversari şi-au susţinut ultimele mitinguri ale unei campanii electorale excepţionale marcată de atentate jihadiste.Dupa trei atentate revendicate de gruparea Statul Islamic si comise în mai puţin de trei luni, în 22 martie şi 3 iunie la Londra, precum şi în 22 mai la Manchester, problemele de securitate au umbrit toate celelalte teme electorale.

Întrebată dacă ar accepta un al doilea referendum privind independenţa Scoţiei, cerut de premierul acesteia, Nicola Sturgeon, Theresa May a răspuns că Partidul Conservator pe care-l conduce 'este singurul care se opune altor referendumuri', făcând astfel aluzie şi la ideea pe care o dezaprobă privind o noua consultare populara pe tema Brexitului.

Liderul laburistilor, Jeremy Corbyn, speră să concretizeze la urne buna dinamică pe care o cunoaşte partidul său, care a recuperat progresiv distanta faţă de conservatori si care, de la 20 de puncte în aprilie a ajuns acum la aproape unul singur. Printre atlele, Corbyn a acuzat-o pe May că, pe vremea când era ministru de interne, a redus efectivele poliţiei şi că acum menţine securitatea în ţară 'cu bani puţini'. El a promis angajarea a 10.000 de noi poliţişti şi a 1.000 de agenţi suplimentari pentru serviciile de informaţii.

La rândul ei, şefa guvernului de la Londra şi-a înăsprit discursul şi a declarat că ar putea restrânge anumite drepturi fundamentale pentru a reduce libertatea de circulaţie pentru persoanele suspectate de activitate teroristă şi pentru a facilita expulzarea lor de pe teritoriul britanic.

Analiştii nu stiu care va fi impactul atentatelor asupra rezultatului alegerilor. Eric Kaufmann, profesor de ştiinţe politice de la Universitatea din Londra, spune ca aceste evenimente 'au tendinţa să-i întărească pe alegători în convingerile lor', chiar dacă Tories (conservatorii) sunt consideraţi ca având poziţii 'mai solide' în probleme de securitate. Dar conservatorii aflaţi la putere sunt ţinta a numeroase critici pentru că nu au putut împiedica aceste atacuri, în conditiile in care doi din trei atacatori erau cunoscuţi serviciilor de securitate. Unul dintre ei chiar a apărut într-un documentar la postul naţional, în 2016.

Atentatele au împins Brexitul pe planul doi. De altfel, tocmai în perspectiva negocierilor pentru ieşirea Marii Britanii din UE Theresa May a convocat aceste anticipate, cu trei ani înainte de data prevăzută. Ea speră să întărească majoritatea sa parlamentară şi să aibă mâinile dezlegate în momentul demarării negocierilor cu Brexelles-ul asupra ieşirii din UE.

Oficialii UE s-au abtinut, practic, de la comentarii legate de alegerile din Marea Britanie, insistând că este vorba de o chestiune internă. In opinia analistului Stefan Lehne, lector invitat la institutul Carnegie Europe, statele UE nu au o poziţie "coerentă" cu privire la urmările acestui scrutin, dar o victorie convingătoare pentru conservatori i-ar asigura Theresei May o poziţie mai solidă în negocierile cu Uniunea.

"Un mandat înnoit şi puternic înseamnă pentru Theresa May o mai mare marjă de manevră, şi aceasta este una din mizele acestor anticipate", a spus Lehne. "Dar, desigur, asta nu va schimba nimic, ar putea doar creşte uşor şansele unei soluţii negociate", a adăugat el. Potrivit analistului, May va avea nevoie de o poziţie solidă în ţară pentru a putea negocia un pachet financiar cu UE şi pentru a ajunge la un acord cu privire la aranjamentele de tranziţie.

Singurul oficial de la Bruxelles care a comentat public apropiatele alegeri britanice a fost Guy Verhofstadt, europarlamentarul însărcinat cu negocierea Brexitului din partea Parlamentului European. Acesta a calificat alegerile drept o "încercare de agăţare de putere" a conservatorilor "pentru a-şi asigura încă cinci ani la conducerea ţării, înainte ca realitatea Brexitului să se facă simţită", opinie exprimată în aprilie în cotidianul britanic The Observer.

"Ar însemna alegerea unui număr mai mare de conservatori în parlament şanse mai mari pentru Theresa May să obţină un acord pentru Brexit mai favorabil? Pentru cei care stau la masa discuţiilor la Bruxelles, este lipsit de relevanţă", a scris Verhofstadt.