Planurile partilor beligerante au avut frecvent drept scop obtinerea controlului asupra zacamintelor de petrol, o sursa pentru industrie si armata. Dar consecintele demonstreaza ca agresorii nu au avut niciodata dreptate. National Interest prezinta cele mai importante cinci conflicte petroliere.

1. Al doilea Razboi mondial: Oceanul Pacific si Asia de Sud-Est

In decembrie 1941, Japonia a decis sa intre in razboi impotriva Statelor Unite. Autoritatile nipone doreau sa ocupe o pozitie dominanta in regiunea Oceanului Pacific. Totusi, punctul de ruptura al acestei strategii a fost embargoul asupra livrarilor de petrol impus in august 1941, de SUA si tarilor europene, ca urmare a operatiunilor militare japoneze in China si Indonezia franceza.

Japonia avea nevoie de produse petroliere pentru industria sa, dar si pentru fortele maritime si aeriene. Tara nu dispunea insa de resurse interne proprii de titei. In aceste conditii, conducerea nipona a fost nevoita sa renunte la ofensiva angajata pentru a pune mana pe zacamintele de petrol din Asia de Sud-Est, dar au ales razboiul.

Agresiunea nu a avut rezultate bune pentru Japonia. Nici atacul de la Pearl Harbor impotriva flotei americane, nici batalia pentru resursele asiatice de titei nu au permis statului sa-si rezolve problemele energetice. Confruntate cu mari dificultati, livrarile de petrol spre insulele nipone au fost puse sub si o mai mare presiune de blocajul submarin. Toate aceste circumstante au condus, intr-un final la caderea imperiului japonez.

2. Al doilea Razboi mondial: Stalingrad

In 1942, Germania nazista a decis sa schimbe directia ofensivei sale, ca urmare a unor pierderi considerabile de forte. Cele mai puternice detasamente ale armatei germane au fost concentrate la dus de teritoriul european al Uniunii Sovietice, cu scopul de a se indrepta spre bogatele zacaminte de petrol din Caucaz.

In timpul activitatilor militare, fortele germane au fost divizate in doua parti, una pornind spre Volga si orasul Staliningrad, alta incercand o tentativa de ocupare a zacamintelor din jurul localitatilor Groznii si Baku. Dar Germania nu a obtinut nimic in final.

3. Razboiul iraniano-irakian din 1980-1988

Epoca anilor 1980, care a cunoscut o dezvoltare substantiala a industriei petroliere, a fost marcata de noi conflicte legate de aurul negru. Opt ani de razboi intre Iran si Irak au condus la slabirea celor doua tari. Acest conflict a implicat nu numai operatiuni terestre, dar si atacuri menite sa distruga infrastructurile petroliere ale inamicului.

De-a lungul acestei confruntari, deciziile controversate ale Iranului au antrenat implicarea Statelor Unite, care a jucat un rol cheie in derularea ulterioara a evenimentelor. Sustinerea acordata de americani fortelor irakiene si loviturile acestora au deteriorat major capacitatile militare ale Iranului. Batalia pentru petrol s-a incheiat cu o criza a industriei petroliere a celor doua state.

4. Invazia irakiana in Kuweit

Experientele trecutului nu au constituit insa o lectie pentru autoritatile irakiene, astfel ca in 1991 fortele lui Saddam Hussein au patruns in Kuweitul vecin. Unul dintre scopurile acestei actiuni a fost preluarea controlului asupra resurselor de petrol ale acestei tari. Armata irakiana a reusit sa ingranga fortele kuweitine, dar nu acesta a fost sfarsitul razboiului.

Invazia a avut un efect extrem de negativ asupra relatiilor irakiano-americane, desi SUA au sprijinit Irakul in timpul recentului conflict cu Iranul. In pofida ultimatumului prezentat Irakului de Organizatia Natiunilor Unite, liderul de la Bagdad a refuzat sa-si retraga trupele din Kuweit. Ca atare, SUA au trimis 500.000 de militari, care au distrus puterea irakiana.

5. Razboiul american din Irak

E greu de spus daca razboiul american din Irak a avut sau nu legatura cu petrol. Evidente sunt insa uriasele cheltuieli generate de aceasta operatiune. National Interest estimeaza ca pretul acestei aventuri irakiene va fi platit de contributorii americani inca multe decenii de acum inainte.