"În 2015, când era acea frenezie de a se termina proiectele pe fonduri europene din vechiul program, 2007-2014, eram extrem de apăsaţi să aducem oameni şi să lucrăm, dacă se poate, 40 de zile pe lună, dar le atrăgeam atenţia domnilor din politică ce facem după 2015, ce facem în 2016-2017. Ei, iată că în 2016-2017, în infrastructură nu au mai fost proiecte sau prea puţine, iar foarte mulţi lucrători au plecat în privat, în zona imobiliară. Va fi foarte greu să-i aducem înapoi", a arătat Erbaşu.

El a amintit că în zona imobiliară marja de profit este foarte mare, iar salariile vor creşte, în timp ce munca la negru este foarte greu de combătut.

"În acest moment, avem circa 350.000 de angajaţi în construcţii, poate mai mulţi 370.000-380.000. În realitate, o mare parte din ei nu sunt calificaţi. Necesarul pentru a finaliza proiectele licitate (de infrastructură - n.r.) va fi de peste 600.000 de lucrători. Nu ştiu de unde vor apărea aceştia", a continuat Erbaşu, citat de agerpres.

Potrivit acestuia, contractele de infrastructură scoase la licitaţie în acest an nu vor putea fi duse la bun sfârşit din cauza acestei lipse de oameni.
"O variantă este să aducem oameni din afară, dinspre est, dar nu ştiu cât de eficient va fi, cel puţin pentru prima parte a perioadei în care au fost aduşi", a mai spus reprezentantul constructorilor.

La rândul său, vicepremierul Marcel Ciolacu, prezent la acelaşi eveniment, a precizat că Guvernul caută o soluţie de relaxare a legislaţiei pentru ca firmele de construcţii să poată importa muncitori inclusiv din Ucraina.

"Avem de trei luni în discuţie cu domnul prim-ministru, cu ministrul Fondurilor Europene, cu ministrul Finanţelor, să căutăm o soluţie să relaxăm..., este o soluţie să vină, nu ştiu cât de eficientă sau nu, trebuie să încercăm, dacă asta ne-a obligat... Este o concurenţă europeană pe care o avem în vedere şi vom căuta să relaxăm cumva legislaţia să vină poate şi din Ucraina", a spus Ciolacu.

Erbaşu a mai spus că, deşi muncitorii din Asia se mulţumesc cu un salariu mai mic, costurile cu importul lor sunt mai mari, întrucât se adaugă cheltuielile de drum, cazare, masă. "Noi trebuie să plătim salariul mediu pe economie. Dacă punem şi costurile de deplasare, de cazare, de mâncare, cheltuielile vor fi mult mai mari, deşi aceşti lucrători din Asia, că trebuie să recunoaştem că de acolo vin, se mulţumesc cu mai puţin", a arătat Erbaşu.