In opinia omului de stiinta, catastrofele spatiale, caracteristice pentru Universul timpuriu si capabile sa distruga galaxii, pot obliga civilizatiile inteligente puternic dezvoltate sa-si paraseasca lumile pentru a se instala in sisteme invecinate.

Abordand Paradoxul lui Fermi din aceasta perspectiva conduce la ideea ca dezastrele cosmice globale din perioada timpurie de existenta a Universului nu reduce sansele descoperirii unor civilizatii de tip III dupa scara Kardachev, adica in stare sa exploateze si sa consume resursele intregii galaxii, nu doar ale unei planete.

Paradoxul lui Fermi este contradicţia aparentă între probabilitatea prezentei în Univers a unor civilizaţii extraterestre, probabilitate estimată a fi mare, şi lipsa de contacte cu astfel de civilizaţii sau alte dovezi de existenţă a lor.

Scara dezvoltării civilizațiilor propusă de Kardashev (care căuta dovezi ale existenței extraterestre în undele radio provenite din spațiu) are trei clase, fiecare cu un nivel energetic propriu. Alți astronomi au extins această scară cu încă două trepte: Tipul IV și Tipul V (energia disponibilă pentru o astfel de civilizație este echivalentă cu întreaga energie existentă nu doar în Universul nostru dar și în toate celelalte universuri, de-a lungul oricărei și tuturor liniilor temporale.

Avand in vedere ca noi ne asigurăm necesarul de energie forând după plante și animale moarte, suntem o civilizație de Tipul 0 și avem de parcurs un drum foarte lung până sa vedenim o civilizație de Tipul I, care sa stranga si sa depoziteze toată energia necesara de la steaua sa și ar avea o capacitate energetică de aproximativ 100.000 de ori mai ridicată decât are civilizația umană în prezent.