Vladimir Jarihin, directorul adjunct al Institutului CSI, sustine, spre exemplu, ca partea rusa nu poate cere organizarea de alegeri anticipate pentru ca ar fi ilegal. De altfel, spune analistul, nici jucatorii occidentali nu reclama convocarea altui scrutin, integand ca victoria ar apartine nu politicienilor pro-occidentali, ci socialistilor, comunistilor si formatiunii "Partidul nostru".

Jarihin a remarcat, totodata, ca Occidentul nu pare foarte interesat de situatia din Republica Moldova. Deputatul ultranationalist Valeri Ghiletski crede, pe de alta parte, ca "Moldova nu are nevoie de alegeri anticipate, al caror rezultat este previzibil. Acest lucru ar destabiliza lucrurile. De aceea, autoritatile de la Chisinau trebuie sa intre in dialog cu protestatarii, sa ofere o sansa noului guvern", spune deputatul rus.

Potrivit aprecierilor sale, in momentul de fata nu poate fi exclusa repetarea scenariului ucrainean, dar, deocamdata, strada nu si-a pierdut ratiunea".

Contactat de Deutche Welle, analistul german Hans-Martin Sieg a apreciat ca perspectivele de integrare europeana a Moldovei vor fi stabilite de opozitie. Detaliind subiectul, el a precizat ca politica UE in privinta Moldovei s-a schimbat dupa alegerile parlamentare din noiembrie 2014. "Pana atunci a existat speranta ca noul guvern pro-european va promova reforme fundamentale, dupa care s-ar fi putut pune problema aderarii Moldovei la UE.

In ceea ce priveste noul guvern condus de premierul Pavel Filip, UE trebuie sa dea dovada de pragmatism. In primul rand, legitimitatea democratia a acestui guvern este relativa. Conform tuturor sondajelor de opinie, intereselor cetatenilor proeuropeni sunt exprimate, in general, de fortele de opozitie, slab reprezentate in parlament.

Dar si aceasta tabara este destul de divizata. In aceste conditii, cursul proeuropean va depinde de capacitatea opozitiei de a se condolida pe baza unei platforme unice si a unui program coerent, este de parere analistul german.