"Acum suntem aproape de 80 de lei pe MWh, cu 30% mai mult decât preţul de la 1 aprilie, dar acesta este, în opinia mea, preţul corect. Preţurile sunt libere, iar producătorii bineînţeles că vând la preţul pe care îl pot obţine din piaţă", a precizat şeful E.ON România. In opinia lui, ANRE ar trebui să recunoască aceste costuri suplimentare ale furnizorilor, dar nu la primăvară, aşa cum a anunţat, ci la finele acestui an şi, totodată, a subliniat că este obligatoriu să fie definit consumatorul vulnerabil.

"Scumpirea ar trebui să fie puţin mai mare de 6%, având în vedere ultimele evoluţii din piaţă. Toate companiile de furnizare au probleme din această cauză, în special companiile mici, care acum se luptă să supravieţuiască şi nu m-ar mira ca, în curând, unii să iasă din piaţă", a arătat Hajdinjak, citat de agerpres.

El a explicat modul în care se formează preţurile acum, după liberalizare: "Bariera pentru preţul gazelor de producţie internă este preţul gazelor din import, pentru că sunt singurele surse de aprovizionare aflate în competiţie. Există o problemă legată de faptul că nu există o competiţie prea mare pe piaţă. Sunt doi producători interni, plus alţii mult mai mici, apoi avem importul în principal din Rusia, deci singurul preţ de referinţă este cel de import. Dacă producătorii interni cresc preţul, mergem şi cumpărăm mai mult gaz din Rusia. Asta am făcut şi anul trecut, când preţul de import era sub cel din piaţa internă", a susţinut Hajdinjak.

Potrivit acestuia, preţul gazelor ruseşti pentru la iarnă este de 90-95 de lei pe MWh. "Tendinţa este de creştere, pentru că, pentru România, preţul gazelor este legat în continuare de cotaţiile petroliere, iar ţiţeiul s-a scumpit în ultima vreme, deci potenţialul este de creştere, dar tot este mai mic decât ultimele licitaţii pe care le-am văzut pentru gazele înmagazinate, care au fost la 105-108 lei, deci gazul rusesc este mai ieftin decât cel românesc din depozite", a adăugat el.

Acestea sunt preţurile de pe Bursa Română de Mărfuri, singura platformă unde se fac momentan tranzacţii de gaze. Hajdinjak a mai spus că pentru el nu contează unde se fac aceste tranzacţii, BRM, OPCOM sau ambele, atâta vreme cât există o piaţă funcţională şi există gaz disponibil.

Întrebat dacă, în opinia sa, există semnale că producătorii de gaze au manipulat piaţa în vreun fel, el a răspuns că nu: "Nu văd nicio manipulare, pentru mine acesta este un comportament normal al pieţei şi era de aşteptat să fie aşa".