In ajun, Trump si ministrul său al apărării au promis, dupa o intrunire cu echipele lor, lar reşedinţa prezidenţială încărcată de istorie, să ia o decizie "foarte curând". In privinta Afganistanului, Trump speră să deturneze atenţia opiniei publice după o săptămână dezastruoasă pentru el.

Comentariile sale legate de drama de la Charlottesville, unde o tânără femeie a fost ucisă de un simpatizant neonazist, au fost percepute de mulţi drept o critică prea blanda la adresa grupărilor care pledează pentru supremaţia albilor şi au provocat un val de indignare până şi în propria sa tabără.

Sedinta de la Camp David a durat patru ore. Au fost prezenti, printre altii, vicepreşedintele Mike Pence, şeful Pentagonului, Jim Mattis, şi H.R. McMasters, care conduce Consiliul de Securitate Naţională. Merita mentionat ca, la inceputul acestei luni, Trump recunoscuse, intr-o discutie cu consilierii sai militari, ca se se simte frustrat. "Nu câştigăm", "suntem pe cale să pierdem" în Afganistan, afirmase preşedintele, potrivit NBC News.

El ceruse atunci ca la comanda celor 8.400 de soldaţi americani şi 5.000 ai NATO să fie generalul John Nicholson, care a primit un sprijin ferm partea lui Jim Mattis în această săptămână. La 16 ani după ce americanii au intervenit in Afganistan cu scopul de a-i pedepsi pe talibanii care i-au susţinut pe comanditarii atacurilor de la 11 septembrie 2001 din SUA, în pofida sutelor de miliarde de dolari cheltuite şi a celor 2.400 militari americani ucişi, rebelii deţin iniţiativa pe teren.

Armata afgană a suferit pierderi grele, puterea centrală este slabă şi coruptă, iar gruparea Statul Islamic pare să fi pătruns în Afganistan. Nu este simplu sa gasesti o soluţie pentru acest "cimitir al imperiilor". Creând un vid militar în Afganistan pentru a invada Irakul în 2003, George W. Bush a permis rebelilor talibani să se regrupeze.

Barack Obama, care promisese să pună capăt războiului, a trebuit, la randul sau, să crească masiv efectivul trupelor pentru a evita ca talibanii să recucerească ţara, înainte de a putea să le readucă la rolul de câteva mii de consilieri. Se cunosc puţine detalii despre scenariile studiate la Washington, iar recomandările sunt mai mult sau mai puţin aceleaşi.

Pentru a permite recâştigarea iniţiativei în teren, militarii americani - cu Jim Mattis în frunte - preconizează să trimită câteva mii de militari ca întărire (se vehiculează cifra de 4.000) în chip de sprijin pentru forţele de securitate afgane depăşite de situaţie. "Ar fi deci înţelept pentru voi să adoptaţi o strategie de retragere completă din Afganistan mai degrabă decât o creştere a trupelor", scriu rebelii într-un mesaj redactat în engleză şi transmis canalelor media.

Optiune împărtăşită de unii membri ai anturajului lui Donald Trump. Tabăra naţionalistă, între care Steve Bannon, consilierul strategic al preşedintelui care tocmai a fost demis, a fost întotdeauna reticentă faţă de un angajament american militar crescut. Potrivit New York Times, Bannon şi ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au avansat ideea de a încredinţa sarcinile de securitate în Afganistan unor antreprenori privaţi.

Idee la care s-a alatura, de câteva săptămâni, Erik Prince, fondatorul Blackwater, o societate de mercenari care a lăsat amintiri sinistre în Irak. El propune înlocuirea trupelor americane, cu excepţia forţelor specializate, cu 5.500 de mercenari care să-i antreneze pe soldaţii afgani şi să lupte alături de ei. Dispozitiv care ar urma sa fie completat de o mică armată aeriană privată. Potrivit lui Prince, care spune că a prezentat acest plan preşedintelui, Donald Trump s-ar fi arătat interesat. Deloc surprinzator, militarii americani resping o astfel de varianta.