Ca să creeze fondul seed în România, un grup de lucru din minister studiază cele mai bune practici din domeniu, din Irlanda, Polonia şi Bulgaria, şi colaborează cu asociaţii patronale şi profesionale, precum ANIS şi RBL, dar şi cu ASF. Pentru acesta, se ia în calcul înfiinţarea unei societăţi de administrare a investiţiei, construirea parteneriatului cu furnizorii de capital, formarea şi administrarea portofoliului de IMM-uri cu potenţial, precum şi ieşirea din investiţii.

Marius Ghenea, Senior Partner la fondul de investiţii 3TS Capital Partners, ne-a spus că o variantă pentru fondurile de seed viabile a fost „patentată” în Bulgaria. La vecini, 100% din fondurile iniţiale au fost fonduri europene de tip JEREMIE (n.red. - bani alocaţi de UE în special IMM-urilor). În acest fel, nu există un risc pentru investitorii privaţi, iar cu un management profesionist de fond seed, rezultatele pot fi bune şi pentru fondurile europene, susţine Ghenea.

„Dacă se poate investi seed pe o formulă europeană, pe care o susţinem, evident, şi în Romania, pe baza bunelor practici din Bulgaria din programul 2007-2013, unele dintre companiile <<însămânţate>> cu astfel de investiţii vor ajunge la nivelul următor la care sunt eligibile pentru investiţii venture-capital sau business-angel, cu beneficii pentru întreg ecosistemul”, a subliniat Marius Ghenea.
Asemenea fonduri există în majoritatea statelor din UE.

„Astfel de fonduri, cel mai adesea dezvoltate în parteneriat cu universități, cu incubatoare sau cu acceleratoare de afaceri private sau publice, investesc în idei şi în companii noi, asigurând un start mai uşor antreprenorilor şi ieşind din aceste investiții când respectivele companii intră pe o traiectorie de dezvoltare autonomă”, ne-a subliniat Dragoş Roşca, Managing Partner al Delta Asset Invest.

Exemplul Bulgariei
Cu banii de la UE, acordaţi prin schema JEREMIE, Bulgaria a înfiinţat un fond de capital cu două funcţii:
• un accelerator de antreprenoriat, unde investiţiile trebuiau să fie mai mici de 50.000 de euro, pentru cel mult 10% din acţiunile firmei
• un fond de tip seed, unde investiţiile trebuiau să fie de cel mult 200.000 de euro, pentru 30-49% din acţiunile firmei.
De asemenea, acest fond oferă asistenţă tehnică, mentorat, coaching, în parteneriat cu acceleratoarele de afaceri Seedcamp, Mozilla WebFWD, Springboard, Google etc.
Fondul a avut resurse de 21 de milioane de euro, pentru care a primit peste 4.000 solicitări de finanţare. Cererile de finanţare au fost depuse online, în sesiunile dedicate. Până la urma, fondul a investit în peste 150 de companii, dintre care o treime din start-up-uri aufost înfiinţate de antreprenori străini şi au creat peste 600 de locuri de muncă.