In opinia autorului, procesul de dezintegrare a Aliantei Nord-Atlantice va fi unul dureros. Si, conform scenariului, va incepe imediat dupa intrarea in scena, in calitate de presedinte ale Statelor Unite, a lui Donald Trump, a carui atitudine fata de NATO va fi la fel de instabil precum a fost intreaga lui campanie electorala.

Deocamdata, Trump s-a inconjurat de ministrii care sustin NATO, asigurandu-l pe premierul Marii Britanii, Theresa May, de loialitate. Dar nu va trece mult si va schimba cursul, formuland din nou critici la adresa aliatilor si catalogand blocul militar drept o institutie invechita. Cu toate acestea, intr-o prima etapa, relatia cu Alianta va ramane neschimbata: trupele americane raman in Europa, avioanele continua sa patruleze zona Baltica, iar soldatii vor participa la exercitii NATO.

Mai mult, Trump ar putea consolida Alianta, pentru ca europenii isi vor majora cheltuielile de aparare, vor revizui mecanismele de colaborare in sfera militara si vor declara razboiul impotriva terorismului noul obiectiv major al NATO, la insistenta presedintelui american. Organizatia isi va pastra importanta simbolica, dar in practica va deveni clar ca nu mai functioneaza.

In acest context, se va inregistra "o intarire a agresiunii ruse" impotriva Ucrainei la mijlocul anului viitor, crede Shapiro, estimand ca NATO va discuta o posibila reactie, dar statele membre nu vor ajunge la nici un consens, nici in privinta instituirii unor sanctiuni, nici in privinta trimiterii de trupe. SUA vor fi ocupe sa contruiasca zidul de la granita cu Mexic, in timp ce Polonia, Franta si Germania vor decide ca noul mecanism de aparare ale UE este mai potrivit pentru astfel de misiuni.

IN plus, in 2018, Egiptul va deveni scena unei noi lovituri de stat din cauza crizei economice. In aceste conditii, sute de mii de refugiati vor lua cu asalt granitele Greciei si Italiei. NATO va incerca din nou sa actioneze, dar tarile est-europene, nemultumite de neutralitatea afisata de Alianta in Europa, se vor opune. SUA nu vor lua partea nimanui, astfel ca nu se va intreprinde nimic, scrie Shapiro.

Pe de alta parte, pe fondul unei agravari a situatiei din Orientul Mijlociu, unde Iranul va juca in deteriorarea lucrurilor un rol important, Turcia, in calitate de stat membru NATO, va cere activarea articolului 5. Solicitare care va fi respinsa insa de majoraritatea tarilor Aliantei, ceea ce va conduce la demisia secretarului general Yens Stoltenberg.

Conform scenariului lui Shapiro, locul vacant va fi ocupat de fostul cancelar german, Gerhard Shroeder, numire care va fi salutata de Rusia, care va anunta, pe acest fundal, ca nu se opune aderarii Muntenegrului si Serbiei la NATO. Dar Schroeder nu va putea scoate organizatia din impas. Mai mult, statele membre, nemultumite de faptul ca seful NATO intretine relatii bune cu Moscova, isi vor trimite reprezentantii sa lucreze sub comandamentul UE.

Ca atare, toate exercitiile militare vor fi anulate, nimeni nu va mai aloca fonduri pentru bugetul Aliantei. In aceste conditii, toti vor intelege ca, de fapt, NATO nu mai exista, apreciaza autorul articolului din Foreign Policy.