Votul în alb sau votul de protest, care reprezintă dreptul cetăţenilor de a-şi exprima nemulţumirea sau nehotărârea în cadrul procesului electoral, nu este recunoscut în Franţa. Din 2014, aceste buletine sunt numărate separat de voturile nule şi anexate ca atare procesului verbal al fiecărei secţii de votare, dar nu sunt luate în calcul la numărarea voturilor exprimate.

Alegătorii vor avea de ales între 11 candidaţi, cu unul mai mult decât la scrutinul din 2012, dar cu cinci mai puţini decât în 2002, an-record în materie de pretendenti la functia suprema.

Cei patru favoriţi ai scrutinului - Marine Le Pen, 48 de ani (Frontul National, extrema dreaptă), François Fillon, 63 de ani (Republicanii, dreapta), Emmanuel Macron, 39 de ani (En marche!, centru), Jean-Luc Mélenchon, 65 de ani (La France insoumise, stânga radicală) - s-au distanţat în sondaje de socialistul Benoît Hamon, 49 de ani. Ceilalţi şase candidaţi sunt suveraniştii Nicolas Dupont-Aignan, 56 de ani, Jacques Cheminade, 75 de ani, şi François Asselineau, 59 de ani, troţkiştii Nathalie Arthaud, 47 de ani, şi Philippe Poutou, 50 de ani, şi deputatul şi fostul cioban Jean Lassalle, 61 de ani.

Pe listele electorale sunt înscrişi 46,97 milioane de alegători, dintre care 1,3 milioane sunt stabiliţi în afara graniţelor Franţei. Cele 66.546 de secţii de vot din Franţa s-au deschis la 08:00 (06H00 GMT) şi se vor închide la 19:00 (17:00 GMT), o oră mai târziu faţă de prezidentialele anterioare. În unele oraşe mari, secţiile de votare vor rămâne deschise până la 20:00 (18:00 GMT). Votul s-a desfăşurat sâmbătă în Antilele Franceze, în Guyana (America de Sud), în Saint-Pierre şi Miquelon (arhipelagul francez din America de Nord) şi în Polinezia franceză (Pacificul de Sud).

Pentru asigurarea măsurilor de securitate au fost mobilizaţi peste 50.000 de poliţişti şi jandarmi, sprijiniţi de 7.000 de militari din cadrul operaţiunii Sentinelle (desfăşuraţi în permanenţă pe teritoriul naţional după atacurile jihadiste din ianuarie 2015 din Paris). Este pentru prima dată în istoria celei de-a V-a Republici când un scrutin prezidenţial se desfăşoară într-un regim de stare de urgenţă, instaurat după atentatele din 13 noiembrie 2015.