"Nu pot spune foarte multe despre relaţiile Gazprom cu România, deoarece aceste relaţii sunt foarte limitate, iar România nu are nevoie de atât de mult gaz rusesc ca alte ţări din Europa. În România, Gazprom este activ prin subsidiarele sale, unităţi ale Gazprom. Ce fac aceste unităţi: de exemplu Gazprom exportă o parte din gaz fără a plăti taxe de export. Nu vând direct către România, Bulgaria sau alte ţări, ci către aceşti intermediari. Aceste companii revând gazul la preţul pieţei, iar diferenţa de preţ nu revine în Rusia. Este o schemă simplă, care cred că este folosită şi în ceea ce priveşte relaţia dintre Gazprom şi România", a spus el, la Bucureşti, la un seminar pe teme de profil, scrie agerpres.

Întrebat cum vede Rusia procesul de liberalizare a pieţei gazelor din România, Krutikhin a răspuns: "Gazprom înţelege ideea de liberalizare, astfel că vine cu noi forme de contracte. Liberalizarea este bună şi Gazprom poate oferi un preţ foarte confortabil. Liberalizarea e liberalizare, dar comerţul cu gaz este comerţ cu gaz". Expertul spune ca Rusia începe să renunţe tot mai mult la ideea de a lega preţul gazelor de cel al petrolului şi, în prezent, jumătate din gazul vândut Europei are preţul bursei.

Gazprom se concentrează în continuare pe piaţa europeană, însă, în niciun scenariu cantitatea de gaze ruseşti folosită de europeni nu va creşte în următorii 20 de ani, a subliniat el. "Pe de o parte, avem declaraţii politizate ale liderilor ruşi că vom construi o superputere energetică şi că vom livra suficient gaz pentru toată lumea, dar, pe de altă parte, vedem că de fapt dezvoltarea industriei gazului din Rusia are perspective modeste", a adăugat specialistul rus.

O problemă a Gazprom este faptul că nu dispune de resurse financiare foarte mari, iar preţul gazelor va continua să scadă şi va rămâne scăzut pentru o perioadă considerabilă. Krutikhin a arătat că, momentan, Gazprom vinde în Germania gaze sub costurile de producţie şi transport.

"Toate întreruperile de livrare a gazelor din Rusia, în 2004 în Belarus, în 2009 în Ucraina şi 2014 şi 2015 când Rusia a scăzut cantitatea de gaze livrată Europei, au fost decizii politice, aşa că securitatea energetică a Rusiei depinde nu de posibilităţi tehnice, ci de impredictibilitatea deciziilor din partea liderilor politici din Rusia. Aceasta este cauza principală a îngrijorărilor din partea europenilor, care spun că nu sunt securizaţi, pentru că nu ne putem baza pe Kremlin, care poate stopa livrările în orice moment", a arătat Krutikhin.

Potrivit acestuia, au fost realizate teste virtuale cu ce s-ar putea întâmpla dacă ruşii opresc livrările de gaze, iar rezultatul a relevat faptul că efectele negative nu vor fi atât de mari.

"Acum doi ani s-a făcut un test şi s-a descoperit că unele din ţări vor suferi, dar ţările vestice nu vor fi afectate şi nici unele ţări din centrul Europei, dacă Gazprom opreşte activităţile. Spre exemplu, pentru Ungaria, dacă Rusia opreşte livrările de gaze în mijlocul lunii februarie, când este vârful sezonului de încălzire, aceasta va avea un deficit de gaze de 26% din necesarul naţional", a adăugat expertul RusEnergy.