"Haideti sa depăşim neîncrederea reciprocă", a sugerat liderul de la Kremlin, indemnandu-l pe Macron "să ne unim forţele pentru a asigura stabilitatea şi securitatea internaţionale". Altfel spus, dupa luni de relatii dificile intre Moscova si viitorul presedinte al Frantei, Putin pare sa intinda o mana, dupa ce Putin aproape că o "învestise" pe Marine Le Pen primind-o la Kremlin în martie, o premieră pentru şefa Frontului Naţional.

In general, mijloace ruse de informare in masa au reacţionat cu reticenţă la rezultatul celui de-al doilea tur al prezidentialelor franceze de duminică. Ziarul Komsomolskaia Pravda, estima, printre altele, ca "francezii s-au ales cu un Macron din cauciuc si vor suferi infernul mondializării". Publiciatia crede ca Macron este "o marionetă a lui Rotschild", aluzie la trecutul de bancher al preşedintelui ales.

La randul ei, presa apropiată Kremlinului a derulat o campanie acerbă de denigrare a candidatului centrist. Russia Today şi Sputnik s-au străduit să răspândească zvonurile dintre cele mai defăimătoare: ba că e finanţat de un "bogat lobbyist gay", ba că este "agent american în serviciului lobby-ului bancar". In acelasi timp, ambele instituţii media au respins ideea că ar fi căutat să influenţeze campania electorală franceză. Săptămâna trecută, Russia Today şi Sputnik şi-au anunţat intenţia de a-l da pe Macron în judecată sub acuzaţia de informaţii mincinoase.

In acest context, echipa de campanie a lui Macron a fost ţinta mai multor atacuri informatice , în special din partea Fancy Bear, un site al hackerilor banuiti că ar avea legătură cu serviciile secrete ruse. Macron nu s-a lasat insa impresionat, el continuand sa manifeste neîncredere faţă de Kremlin, pozitie exprimata fără echivoc. În campanie, el a reproşat Rusiei că duce "o politică periculoasă care nu ezită să încalce dreptul internaţional". Realist, viitorul preşedinte francez a repetat nu de puţine ori necesitatea de a menţine dialogul cu Moscova, dar că acesta trebuie să fie "exigent".