Şeful statului a afirmat că Summitul NATO din 2018 va fi o nouă etapă importantă pentru consolidarea măsurilor Alianţei pentru întărirea securităţii în Europa, context în care a prezentat perspectiva României în acest scop.

"Pot spune că este din nou momentul întăririi parteneriatelor: în primul rând, parteneriatul transatlantic, apoi parteneriatele dintre noi, membrii Alianţei, prin continuarea eforturilor de întărire a apărării colective şi a rezilienţei interne în faţa diversităţii de ameninţări cu care ne confruntăm. Acestea sunt completate de parteneriatele externe cu statele interesate să coopereze cu Alianţa pentru menţinerea păcii şi securităţii, precum şi pentru a-şi dezvolta capacitatea de apărare. Şi, nu în ultimul rând, parteneriatul NATO cu Uniunea Europeană", a arătat preşedintele Iohannis.

El a subliniat că parteneriatul transatlantic dintre America de Nord şi Europa rămâne o "dimensiune esenţială a securităţii noastre comune". "În interiorul NATO, o legătură transatlantică solidă constituie motorul însuşi al securităţii aliate, care este legată esenţial de aplicarea eficientă a articolului 5 din Tratat", a adăugat Iohannis, citat de agerpres.

Şeful statului a precizat că întâlnirile pe care le-a avut în acest an cu preşedintele SUA, Donald Trump, au reconfirmat angajamentul Statelor Unite pentru securitatea regiunii noastre, inclusiv a României, şi pentru apărarea colectivă.

"Trebuie să întărim în continuare această relaţie vitală, atât prin găsirea împreună de soluţii la problemele de securitate actuale, cât şi printr-o contribuţie echitabilă la împărţirea responsabilităţilor care ne revin, ceea ce înseamnă şi creşterea investiţiilor în apărare", a subliniat Iohannis.

El a punctat că parteneriatele dintre membrii Alianţei trebuie să fie "mai tari ca oricând". "Deciziile de întărire a apărării colective, inclusiv prin amplasarea trupelor NATO pe teritoriul aliaţilor estici, în cadrul prezenţei înaintate, sunt dovezi grăitoare ale solidarităţii şi unităţii aliate. Trebuie să lucrăm în continuare la consolidarea posturii de apărare şi descurajare a Alianţei, la sporirea eficacităţii şi coerenţei acesteia", a precizat Iohannis.

Preşedintele a indicat că, în plan intern, aceste măsuri cu caracter strict defensiv trebuie dublate de acţiuni de întărire a rezilienţei, îndeosebi de protecţie a infrastructurii civile în faţa agresiunilor de tip hibrid, cibernetic sau informaţional.

Klaus Iohannis a subliniat că este necesară şi consolidarea vastei reţele de parteneriate ale Alianţei cu toate statele care consideră NATO un partener de cooperare - pentru dezvoltarea capacităţilor proprii de apărare ale fiecărui partener, a rezilienţei la ameninţările cu care se confruntă, de la cele hibride la terorism.

"România va continua să susţină activ acest efort", a adăugat şeful statului. El a declarat că şi întărirea parteneriatului NATO cu Uniunea Europeană reprezintă o prioritate, context în care a salutat eforturile secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, în această direcţie, asigurându-l de sprijinul deplin al României.

"Chiar dacă Uniunea va face paşi relevanţi în dezvoltarea dimensiunii apărării - la care România doreşte să participe încă de la început, aceşti paşi trebuie făcuţi în strictă complementaritate cu Alianţa. Nu se pune, în viziunea noastră, problema unei alegeri între Uniunea Europeană şi NATO - acestea sunt opţiuni complementare, şi nu alternative, dacă dorim să avem o securitate pe termen lung", a conchis Klaus Iohannis.