Ea a precizat că identificarea fraudei şi corupţiei în achiziţiile publice a reprezentat un domeniu prioritar în 2016, investigaţiile procurorilor vizând, în special, achiziţiile din infrastructură, servicii IT, sănătate, retrocedări şi servicii publice. "Procurorii DNA au participat în aproape 15.000 şedinţe de judecată. Am fost preocupaţi de hotărârile instanţelor judecătoreşti pentru evitarea soluţiilor diferite pe aceleaşi probleme de drept. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a rămas reperul de jurisprudenţă în activitatea noastră", a spus şefa DNA.

Kovesi a susţinut că instanţele de judecată au condamnat definitiv peste 870 inculpaţi trimişi în judecată de DNA şi că printre aceştia sunt: un europarlamentar, şapte deputaţi, un senator, un ministru, cinci preşedinţi de consilii judeţene şi 28 primari.

"Ne preocupă în continuare creşterea standardelor de calitate. De altfel, cele mai multe motive de achitare în dosarele finalizate de DNA au fost determinate de aplicarea legii penale mai favorabile, aplicarea unor decizii ale Curţii Constituţionale sau aprecierea probelor administrate în cursul judecăţii. Acest procent de 10 % este sub media europeană şi arată că, în România, justiţia în România este funcţională, iar rostul procesului penal este acela de a afla întotdeauna adevărul", a subliniat Kovesi, citata de agerpres.

Procurorul-şef al DNA a mentionat, de asemenea, că mai mult de un sfert din inculpaţii trimişi în judecată în 2016 au comis infracţiuni de abuz în serviciu, iar anchetatorii dovedesc că nu este vorba de "simple" greşeli, ci de abuzuri care, cel mai des, maschează o mită sau un folos.

"Există acum o largă dezbatere în societate despre abuzul în serviciu. Curtea Constituţională nu a dezincriminat abuzul în serviciu. Infracţiunea de abuz în serviciu nu a fost declarată neconstituţională aşa cum se acreditează acum intens această idee. A fost declarată constituţională în măsura în care prin sintagma în mod defectuos se înţelege cu încălcarea legii", a precizat Kovesi.

Ea a arătat că instanţele au aplicat această decizie interpretativă, iar, din iunie 2016, au fost 71 de persoane condamnate pentru abuz în serviciu, pentru că au încălcat legea şi 15 persoane au fost achitate, reţinându-se că au încălcat doar hotărâri de guvern, regulamente sau ordine interne. Sefa DNA a apreciat ca, atat timp cat planificarea achiziţiilor nu va fi transparentă, bugetul va putea fi folosit pentru achiziţii supraevaluate şi plăţi pentru lucrări neefectuate.

"Vă dau câteva exemple din dosarele DNA, iar apoi, desigur, societatea trebuie să decidă dacă astfel de fapte trebuie să rămână în sfera sancţionării penale şi dacă prezintă sau nu pericol. Procurorii DNA au identificat cazuri în care au fost achiziţionate produse la preţuri supraevaluate cu procente între 50% şi 800%. Poate greşi cineva un preţ de achiziţie cu 800%?", a adaugat Kovesi.