Partidele-surori conservatoare Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin-Socială (CSU) conduc împreună cu 40% din sprijinul electoratului. În schimb, Partidul Social Democrat (SPD), condus de fostul preşedinte al Parlamentului European Martin Schulz, stagnează la 22% din intenţiile de vot.
   
După o creştere iniţială a sprijinului când a preluat conducerea SPD în martie 2017, Schulz s-a străduit să traducă aşa-zisul "efect Schulz" într-un efect electoral de durată. De atunci, SPD a suferit înfrângeri în alegerile din trei landuri - Saarland, Schleswig-Holstein şi Renania de Nord-Westfalia -, ridicând întrebări legate de capacitatea sa de a concura cu Merkel.
   
Merkel continuă să se bucure de un avantaj semnificativ asupra altor candidaţi în categoria celor pentru care respondenţii sondajului ar vota dacă ar putea să îşi exercite direct dreptul de vot pentru cancelarie. Deşi deţine postul de cancelar german de 12 ani, Merkel încă mai poate conta pe sprijinul a 52% din alegători.
   
Potrivit sondajului, partidul de stânga Die Linke ar obţine 9% din voturi, Partidul Liberal Democrat (FDP) se plasează pe aceeaşi poziţie cu Partidul Verde (Gruene), la 8%, iar partidul populist de extremă-dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) este pe ultimul loc, cu 7% din intenţiile de vot.
   
În consecinţă, atât o coaliţie între CDU/CSU şi SPD, cât şi un pact între CDU/CSU şi FDP sau Partidul Verde ar fi posibilităţi pentru un nou guvern în toamnă, scrie agerpres.