Reţelele electrice ale celor trei state baltice, foste membre ale URSS, sunt în continuare integrate cu reţelele din Belarus şi Rusia, chiar dacă Lituania, Letonia şi Estonia au aderat la UE şi NATO din 2004. Guvernele celor trei state baltice consideră că această dependenţă de Rusia este un risc, unul dintre motive fiind şi lipsa transparenţei cu privire la starea în care se află reţeaua energetică a Rusiei.

"Vrem să decuplăm statele baltice de Rusia. Prima prioritate este decuplarea care se va face prin Polonia", a declarat prim-ministrul Estoniei, Juri Ratas la finalul reuniunii cu omologii săi din Polonia, Lituania şi Letonia. "Toţi patru am convenit că vom încerca să clarificăm responsabilităţile care revin celor patru ţări până la finele anului", a mai spus Ratas.

Rusia nu a întrerupt niciodată livrările de energie electrică spre ţările baltice şi nici nu a ameninţat vreodată că va face acest lucru. Decuplarea de sistemul rusesc, preconizat iniţial să se realizeze până în 2025, a fost amânată de mai multe ori pentru că ţările baltice au discutat dacă să îşi lege reţelele energetice de cele ale UE prin interconexiunile dintre Lituania şi Polonia sau prin cabluri submarine care să fie amplasate între Estonia şi Finlanda.

Un studiu recent realizat de Joint Research Centre sugerează că legarea de UE prin Polonia este cea mai viabilă şi mai eficientă opţiune. Chiar şi după decuplarea de Rusia, ţările baltice vor trebui să găsească o modalitate prin care Rusia să poată aproviziona cu energie electrică enclava Kaliningrad, a cărei reţea electrică este conectată de cea a Rusiei prin statele baltice, mentioneaza agerpres.