De când conservatorii eurosceptici au câştigat legislativele din octombrie anul trecut, autorităţile de la Varşovia se află într-un conflict permanent cu Comisia Europeană, din cauza unor măsuri care în opinia oficialilor de la Bruxelles pot afecta în special libertatea presei şi separaţia puterilor în stat.

Executivul comunitar a lansat în iunie o procedură pe tema respectării statului de drept, un proces cu mai multe etape, ultima fiind suspendarea dreptului de vot al Poloniei. Practic însă, această suspendare este aproape imposibil de adoptat în cazul Poloniei, întrucât este nevoie de acceptul tuturor celor 28 de state membre, iar premierul ungar Viktor Orban a anunţat deja că se va opune.

De altfel, pe ansamblu Ungaria şi Polonia au la ora actuală o viziune foarte apropiată în ceea ce priveşte evoluţia Uniunii Europene. Amândouă au relaţii tensionate cu Comisia Europeană, ele respingând împreună politici impuse de aceasta din urmă, în special cea care priveşte migraţia. Atât Ungaria cât şi Polonia nu au primit până în prezent niciun migrant din cotele obligatorii impuse anul trecut de UE.

La începutul anului, agenţia Reuters vorbea chiar despre o axă eurosceptică în centrul Europei, la care pe lângă aceste două ţări s-ar alătura Slovacia şi într-o oarecare măsură şi Cehia, scrie agerpres.

'Este o comedie totală, pentru că în Polonia nu se întâmplă nimic care să contravină statului de drept', a spus Kaczynski în interviul acordat acum acestei agenţii şi care survine în contextul escaladării tensiunilor după ce opoziţia liberală a ocupat sala de plen a legislativului de la Varşovia pentru a protesta împotriva restricţionării accesului presei în acest for, în paralel în apropierea parlamentului desfăşurându-se manifestaţii împotriva partidului PiS.

Disputele pe tema Tribunalului Constituţional au început de fapt anul trecut, când fostul guvern proeuropean, condus de liberalii din Platforma Civică (PO), a adoptat un amendament pentru numirea a cinci noi judecători în cadrul acestei instanţe, deşi mandatele celor pe care aceştia urmau să îi înlocuiască nu expiraseră.

Dar preşedintele Andrej Duda, provenit din rândurile formaţiunii conservatoare eurosceptice Dreptate şi Justiţie (PiS), a refuzat atunci să promulge legea, iar odată ce au câştigat alegerile şi au preluat conducerea executivului, conservatorii din PiS au revizuit şi ei actul normativ pentru a aduce alţi judecători în locul celor pe care au încercat liberalii să-i impună, împreună cu alte prevederi ce le-au atras criticile că ar dori să-şi subordoneze Tribunalul Constituţional.

Kaczynski susţine că aceste reforme sunt menite să asigure că guvernul nu se va lovi de niciun obstacol legal în aplicarea programului său economic centrat pe obiectivul creării unei economii mai juste din punct de vedere social.

Printre principalele obiective ale acestui program se remarcă măsuri ce par inspirate din politica lui Preşedintelui Ungariei, Viktor Orban, cum ar fi controlului statului asupra economiei şi creşterea impozitelor percepute băncilor străine şi hipermarketurilor cu acţionariat străin - sumele suplimentare încasate astfel la buget urmând să fie direcţionate către programe sociale -, dar şi o reformă a mass-media, ce încă este controlată în mare măsură de capitalul german.