În 2016, liderul de la Kremlin a trebuit să facă faţă nu doar extinderii sancţiunilor împotriva ţării sale pentru rolul Moscovei în criza ucraineană, ci şi acuzaţiilor de crime de război în Siria, unde Rusia sprijină regimul preşedintelui Bashar al-Assad. Mai mult, Washingtonul suspecteaza Rusia de implicare in alegerile prezidentiale din noiembrie prin atacuri cibernetice, care, spun oficialii americani, ar fi favorizat victoria lui Donald Trump, a cărui alegere ca preşedinte ar fi convenit intereselor Kremiinului, relateaza agerpres.

In replica, guvernul american a dispus punerea la punct a unui amplu atac cibernetic împotriva Rusiei, care sa fie lansat la momentul oportun. In orice caz, asa au dat de inteles surse din cadrul serviciilor speciale ale SUA. Totuşi, pe masura ce mandatul presedintelui Barack Obama se apropie de final, ameninţarea isi pierde din intensitate, Moscova apreciind, in acest context, ca venirea noului preşedinte la Casa Albă are darul de a îmbunătăţi dialogul dintre cele doua ţări, un proces care, crede Kremlinul, nu va fi nici uşor, nici rapid.

In opinia Moscovei, Trump se va concentra in special pe politica interna a SUA, ceea ce s-ar putea traduce în beneficii pentru Rusia pe plan internaţional. După euforia iniţială provocată de victoria candidatului republican, Kremlinul a făcut apel la prudenţă şi la răbdare, pentru a vedea mai întâi cum va arăta echipa pe care şi-o va forma noul lider de la Casa Albă.

Pe plan intern, dificultăţile economice, provocate de căderea preţurilor la ţiţei şi de sancţiunile occidentale, nu par să-i afecteze popularitatea lui Putin. Potrivit unui studiu recent al Ministerului Economiei din Rusia, care avertizează că sancţiunile occidentale vor fi de lungă durată, ţara trebuie să se pregătească pentru 20 de ani de stagnare economică.

"Sistemul nostru macroeconomic seamănă cu un bolnav care a făcut infarct", a declarat Serghei Glaziev, consilier al lui Putin. Cu toate acestea, sprijinul de care se bucură Putin în ţară continuă să se situeze la cote la care oamenii politici occidentali nici măcar nu visează: în jur de 70%, potrivit diferitelor sondaje.

Scandaluri precum arestarea, în noiembrie, a fostului ministru al economiei, Aleksei Uliukaiev, acuzat de extorsiune şi de acceptarea unei mite în valoare de două milioane de dolari, nu afectează deloc popularitatea preşedintelui rus, care este în imaginarul popular deasupra binelui şi al răului. Avocaţii fostului ministru susţin nevinovăţia clientului lor şi spun că arestarea acestuia s-a făcut cu încălcarea legislaţiei în vigoare. În cercurile opoziţiei, cazul Uliukaiev este văzut ca o dovadă a acutizării luptei între diferitele grupuri de putere aflate în apropierea liderului de la Kremlin, în condiţiile în care în 2017 va începe campania pentru alegerile prezidenţiale care vor avea loc la începutul lui 2018.

Cu toate că Putin nu a anunţat deocamdată dacă vizează un nou mandat de şase ani, analiştii pornesc de la premisa că actualul şef al statului va candida din nou, ceea ce i-ar permite să rămână la putere până în 2024. Dar nu este clar dacă preşedintele rus va alege să continue cu aceiaşi tovarăşi de drum sau se va decide pentru o înnoire a echipei sale, lucru care, evident, adaugă o notă de nervozitate în cercul său de apropiaţi.