Duminică, după referendumul considerat ilegal de justiţie şi pe care Madridul a încercat să-l împiedice, liderul catalan Carles Puigdemont a afirmat că locuitorii regiunii şi-au câştigat "dreptul să aibă un stat independent care să ia forma unei republici", separată de monarhia spaniolă. Anterior, el promisese că, daca tabăra "da" va câştiga, va declara independenţa Cataloniei, regiune strategică în inima Europei, ce reprezintă 19% din PIB-ul spaniol.

Conştientizând situaţia de blocaj, Puigdemont, in varsta de 54 de ani, a făcut apel la Uniunea Europeană (UE), îndemnând-o să "nu mai privească în altă parte". Potrivit executivului catalan, tabăra favorabilă "unui stat independent sub formă de republică" a întrunit 90%, adică 2,26 milioane din voturi la o rată de participare de 42,3%.Anunţul a fost primit cu urale şi petarde în centrul Barcelonei, unde s-au reunit câteva mii de separatişti.

In replica, şeful guvernului spaniol Mariano Rajoy a apreciat că "nu a fost un referendum pentru autodeterminare în Catalonia", ci "o simplă punere în scenă". Consultarea, considerată ilegală de Curtea Constituţională, nu a beneficiat de niciuna dintre garanţiile necesare: nicio comisie electorală nu a supervizat organizarea, numărătoarea nu a fost una transparentă, votul nu a fost secret, etc.

Fără a-i rosti numele, Rajoy l-a catalogat pe Puigdemont drept unul dintre responsabilii evenimentelor de duminică, estimând că a promovat "încălcarea legii şi ruptura convieţuirii". "Nu căutaţi alţi vinovaţi, pentru că nu sunt", a subliniat el. Totodată, ar putea fi decise sancţiuni judiciare. Puigdemont şi întregul executiv catalan sunt deja vizaţi de o anchetă penală pentru "nesupunere şi deturnare de fonduri publice", în legătură cu organizarea referendumului.

La 25 septembrie, procurorul general al Spaniei a sugerat că arestarea lui Carles Puigdemont rămâne o posibilitate, chiar dacă nu pentru viitorul imediat. De asemenea, unii au făcut apel la utilizarea de către Madrid a articolului 155 din Constituţie, care i-ar permite să suspende autonomia politică a Cataloniei. Această confruntare politică este considerată în Spania cea mai gravă criză de după lovitura militară eşuată din 1981.

Duminică, imaginile unei intervenţii brutale a forţelor de ordine împotriva catalanilor care refuzau să părăsească centrele de vot şi care manifestau au făcut înconjurul reţelelor sociale şi al posturilor de televiziune. Desfăşurate în masă de puterea centrală pentru a împiedica referendumul, forţele de ordine au folosit uneori bastoane şi gloanţe de cauciuc.

Potrivit guvernului regional, aceste intervenţii ale poliţiei au făcut ca 844 de oameni să aibă nevoie de asistenţă medicală. Două persoane sunt rănite grav: un bărbat de 70 de ani victimă a unui infarct şi o persoană rănită la ochi. La rândul său, Ministerul de Interne al Spaniei a anunţat că cel puţin 33 de poliţişti au fost răniţi, unii dintre ei fiind loviţi cu pietre.

Forţele de securitate au intervenit în cel puţin 92 de birouri de vot pentru a confisca materialul electoral. În pofida acestor intervenţii, numeroşi catalani au votat la Barcelona şi în alte localităţi, aşteptând uneori mult timp ca să voteze şi formând cozi lungi în faţa birourilor de vot. Separatismul nu a încetat să sporească în Catalonia de la începutul anilor 2010, alimentat de criza economică şi de anularea parţială a unui statut ce conferea regiunii competenţe foarte largi.

Însă, în opinia primarului de stânga al Barcelonei, Ada Colau, care la fel ca 80% dintre catalani era pentru un referendum privind autodeterminarea, separatiştii nu vor putea să-şi proclame "de unii singuri" o independenţă pe care nu ar recunoaşte-o nimeni. În ceea ce o priveşte, Ada Colau a votat în alb, scrie agerpres.