Fiecare soi de cafea are o poveste, ştiută cel mai bine de cafegii fanatici. În templul cafelei din Piaţa Rosetti, deschis ca un magazin gourmet de cafea în 2010, în urma unei investiţii de 40.000 de euro, soiurile rare sunt prăjite în maşina făcută pe comandă pentru Florescu în Germania, şi pentru care a plătit 10.000 de euro. Lângă borcanele pline cu boabe verzi de cafea a aşezat cognacul Ararat, preferat de Winston Churchill, ciocolată belgiană, conserve de peşte rar, cărţi şi CD-uri alese pe sprânceană.

Cafeaua este prăjită în stil armenesc – în spiritul mentorului său, Avedis Carabelaian – adică mediu, pentru că aşa le place românilor, spre deosebire de francezi sau italieni, care preferă cafeaua mai arsă.

Despre soiul de cafea Sfânta Elena, Gheorghe Florescu spune că este cel mai rar şi mai bun. În magazinul său, preţul ajunge la 87 de lei suta de grame. „Este o delicatesă bio, crescută în Insula Sfânta Elena, nelocuită, de aceea aerul este pur. Niciun tractor nu trece pe acolo, astfel încât să nu polueze”, explică Gheorghe Florescu. Producţia anuală mondială se ridică la 500 de kilograme, din care 100 de kilograme sunt trimise către magazinul din Bucureşti. „Am luptat foarte mult să reuşim să aducem această cafea la noi în magazin, am insistat să fim băgaţi în seamă de producători, iar în cele din urmă am obţinut ce ne-am propus”, arată cafegiul.

Nepal este, de asemena, un soi 100% organic, plantat pe muntele Himalaya, într-o vale. Timp de 20 de ani, plantatorii au depus eforturi să o facă în cele mai bune condiţii organice. Kenia, cafeaua preferată a elveţienilor, creşte chiar lângă cascada Victoria şi are note nedefinite de fructe.
Sumatra este îmbătrânită în mod natural, adică lăsată să fie bătută de musoni şi ploi doi ani de zile şi apoi este vândută.

Kopi Luwak, cea mai scumpă cafea din lume, considerată, de asemenea, o delicatesă, pentru că este produsă în condiţii speciale, urmează să fie adusă şi în magazinul Delicatese Florescu.

Producţia este limitată la doar câteva tone pe an, iar particularitatea care o face atât de rară şi de apreciată în restaurantele şi cafenelele de lux este producerea ei. Mamiferul numit zibeta asiatică (Asian Civet sau Luwak) se hrăneşte cu fructele de cafea cele mai coapte şi mai aromate. Bobul de cafea este eliminat intact de animal, cules de lucrătorii de pe plantaţie şi supus unui laborios proces de spălare, dezinfectare, selecţie bob cu bob, uscare şi apoi prăjire.