Mai mult, liderii acestui partid, creditat în sondaje cu un scor istoric de 10-12%, au fost invitati la Moscova, unde au fost primiti inclusiv de preşedintele camerei inferioare a parlamentului rus, Viaceslav Volodin. A fost mai mult decat suficient pentru a da naştere la suspiciuni, dezminţite în continuare de Rusia: Moscova vrea să influenţeze alegerile politice ale "Russlanddeutsche", cei circa 2,5 milioane de imigranţi veniţi in Germania din fosta URSS înainte şi după 1991 şi care formează aici cel mai mare grup electoral de origine străină.

"Temerile germanilor ruşi a fost întreţinută de televiziune ruse, care prezintă sosirea masivă a migranţilor în Europa drept o amenintare, o catastrofă", a explicat un reprezentant al acestei comunităţi din Berlin, Alexander Reiser. Dacă presa germană a căutat fără succes dovezi privind legăturile între AfD şi Rusia, tentativele de instrumentalizare a acestei comunităţi au devenit evidente din 2015, cu pretinsul viol al unei adolescente germano-ruse de către migranţi.

Tânăra a recunoscut ulterior că a minţit în legătură cu agresiunea, însă "afacerea Lisa", invocată la scară largă de mass-media din Rusia şi de şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, a scos în stradă o parte din comunitatea ruso-germană şi extrema dreaptă. De asemenea, o serie de alegeri regionale au arătat că un număr important de alegători ruso-germani şi-a reorientat simpatiile de la Uniunea Creştin-Democrată a Angelei Merkel la AfD.

Imediat Berlinul a ales o strategie frontală, pentru a evita tentativele de destabilizare. Primul reflex: numirea duşmanului. Dacă americanii şi francezii s-au abţinut o vreme în a arăta cu degetul Rusia după ce au devenit ţinte ale unor atacuri informatice şi campanii de dezinformare în timpul alegerilor de la ei, Berlinul a acuzat direct Moscova.

"Ne imaginăm că preşedintele rus Vladimir Putin ar fi mai fericit cu un alt cancelar" decât Angela Merkel, a estimat şeful spionajului intern german, Hans-Georg Maassen, ale cărui servicii au anchetat atacurile cibernetice ruse. În 2015, Bundestagul (camera inferioară a parlamentului german) a fost victima unui atac informatic masiv, care a vizat circa un milion de emailuri, inclusiv cele ale unor deputaţi care au avut acces la dosare sensibile. Emailurile nu au apărut deocamdată pe internet, însă experţii au în cap "Macronleaks", intervenite cu o zi înainte de turul doi al alegerilor prezidenţiale din Franţa.

Angela Merkel în persoană, ale cărei servicii au fost de asemenea piratate în 2016, a beneficiat de un instructaj accelerat în materie. La rândul său, BBK, organismul german însărcinat cu reacţia la catastrofe şi crize grave, a prevăzut un plan de urgenţă pentru a informa populaţia în caz de difuzare masivă de 'fake news', potrivit cotidianului Suddeutsche Zeitung, scrie agerpres.