Potrivit termenilor acordului, acţionarii celor două grupuri vor deţine fiecare 50% din acţiunile noii entităţi, care va avea o valoare de piaţă de 65 de miliarde de dolari. Investitorii Linde vor primi 1,54 acţiuni la noua entitate pentru fiecare titlu Linde, în timp ce acţionarii Praxair vor primi o acţiune la noua entitate pentru fiecare titlu Praxair, au precizat cele două companii într-un comunicat comun.

"Sub brandul Linde vrem să combinăm capacităţile tehnologice şi afacerile companiilor noastre pentru a crea un lider în domeniul gazelor industriale", a declarat directorul general de la Linde, Aldo Belloni. Noua entitate, care în 2015 ar fi realizat o cifră de afaceri de 30 de miliarde de dolari, va fi cotată la New York şi Frankfurt. Preşedintele director general de la Praxair, Steve Angel, va deveni CEO al noii entităţi, iar preşedintele consiliului director de la Linde, Wolfgang Reitzle, va prezida Consiliul de Administraţie al noii societăţi.

Noua companie holding va avea sediul în afara Germaniei, dar într-un stat membru al Spaţiului Unic European, o zonă care include Uniunea Europeană şi Islanda, Liechtenstein şi Norvegia, iar directorul general va avea cartierul general la actualul sediu din Danbury, Connecticut, al Praxair.

Prin unirea forţelor, Linde şi Praxair vor devansa rivalul francez Air Liquide, creând noul lider mondial pe piaţa gazelor industriale. Linde are o valoare de piaţă de aproximativ 28 miliarde de euro (31,6 miliarde de dolari) şi 64.000 de angajaţi la nivel mondial, comparativ cu 33,7 miliarde de dolari şi 26.000 de angajaţi pentru Praxair. Toate cele trei companii au în prezent probleme din cauza încetinirii ritmului de creştere a economiei mondiale, care a dus la reducerea cererii de gaze industriale şi a pus presiuni pe micii jucători.

Linde Gas a intrat pe piaţa de gaze tehnice din România în 1996, formând o societate mixtă împreună cu UMT. În 1998 a preluat acţiunile în proporţie de 100%, devenind astfel unic asociat. Începând cu anul 2000, Linde şi-a diversificat punctele de producţie prin construirea unor fabrici de acetilenă în Timişoara şi Galaţi, precum şi a unei staţii de îmbuteliere hidrogen în Râmnicu Vâlcea, scrie agerpres.