Or, când tensiunile sunt atât de ridicate, riscul ca situatia sa scape de sub control devine real, atrage atentia Van Jackson, fost analist al Pentagonului, profesor la Universitatea din Wellington. În timpul Războiului Coreei (1950-1953), soldat cu milioane de morţi, Seulul a fost ocupat de patru ori ocupat, iar sudul peninsulei s-a transformat in-un câmp de ruine.

Astazi, capitala sud-coreeana este un oras tehnologic şi cultural, numarand 10 milioane de locuitori si care, acum, se afla in raza de acţiune a impresionantei artilerii nord-coreene, poziţionata de cealaltă parte a Zonei Demilitarizate (DMZ). Se crede ca Phenianul a amplasat circa 10.000 de piese de artilerie şi circa 500 de rachete cu rază scurtă de acţiune de-a lungul frontierei, în cea mai mare parte disimulate în grote, tuneluri şi buncăre.

Seulul evaluează la 1,1 milioane de militari efectivul trupelor terestre nord-coreene, dintre care 70% ar fi cantonaţi la mai puţin de 100 km de frontieră. Esenţialul arsenalului este de fabricaţie sovietică şi chinezească, şi evident, imbatranit, potrivit unui raport publicat de Pentagon in 2015.

Experţii consideră că Phenianul, care ameninţă cu regularitate să transforme Seulul într-un "ocean de flăcări", ar încerca să provoace cat mai multe victime în primele ore ale unui eventual conflict. Coreea de Nord contează pe cel puţin 700 de tunuri de 170 mm şi lansatoare de rachete multiple de 240 mm, capabile să atingă Seulul, afirma în 2012 Institutul Nautilus din California, emiţând totuşi rezerve asupra fiabilităţii lor.

În noiembrie 2010, forţele nord-coreene au lansat 170 de obuze şi rachete asupra insulei Yeonpyeong, în primul atac împotriva unei zone populate de civili de după război. Un sfert din aceste proiectile au esuat. Totuşi, Institutul Nautilus estimeaza că 65.000 de locuitori ai Seulului ar muri în prima zi a unui conflict convenţional, cea mai mare parte în primele trei ore. Bilanţul ar fi de 80.000 de morţi într-o săptămână.

În cazul unui eventual conflict, riposta americană şi sud-coreeană ar veni in cateva minute, reducand, astfel impactul artileriei nord-coreene şi numărul victimelor în Sud. Mulţi civili şi-ar găsi rapid refugiu în miile de adăposturi amenajate în Seul. Potrivit acestui scenariu, contraatacul ar distruge 1% din artileria nord-coreeană în fiecare oră, adică aproape un sfert la capătul primei zile, iar grosul luptelor s-ar termina în patru zile.

Conform unor documente oficiale sud-coreene datând din 2016, Washingtonul ar mobiliza efective foarte importante: 690.000 de militari, 160 de nave şi 2.000 de avioane. Plus 28.500 de soldaţi americani staţionaţi în permanenţă în peninsulă şi unei armate sud-coreene de 625.000 de militari care ar trece sub comandă americană.

Avantajul tehnologic ar fi evident de partea Sudului şi toate scenariile indică o înfrângere a Nordului. Dar cu ce preţ? Regimul nord-coreean dispune de un arsenal apocaliptic: estimările variază între 14 şi 18 ogive nucleare, o cifră care ar putea atinge 100 în 2020.