Bănci

Ieftinirea creditelor bancare se lasă așteptată pentru semestrul doi

Foto: iStock

Rata anuală a inflației a ajuns în februarie la 7,2% după ce urcase la 7,4% în ianuarie 2024, de la 6,6% în decembrie 2023. La jumătatea lunii februarie, Banca Națională a României (BNR) a anunțat păstrarea dobânzii de referință la același nivel, de 7%, palier pe care se află din ianuarie 2023. Publicarea de către Institutul Național de Statistică (INS) a ratei anuale a inflației a adeverit prognoza BNR prin care se arăta că trendul de scădere a inflației din ultima parte a anului trecut se va opri la începutul 2024, ceea ce stopează și reducerea dobânzilor de referință pentru sistemul bancar.

Vestea bună este că procesul de scădere a inflației va reveni și anul acesta și anul viitor, conform estimătilor BNR, dar vestea proastă este că va avea un ritm mai redus decât anul trecut. Mai exact, BNR se așteaptă să ajungă la o inflație de 4,7% în decembrie 2024 și la 3,5% în ultimul trimestru din 2025.  „Dezinflaţia IPC va fi antrenată în principal de componenta inflaţiei de bază, prognozată în reducere continuă pe intervalul proiecţiei, dar cu o încetinire de ritm îndeosebi în 2025”, se arată în raportul BNR, unde mai este precizat că „după ce au beneficiat de efecte de bază extrem de favorabile pe parcursul anului trecut, componentele exogene ale coşului IPC îşi vor inversa temporar contribuţia la dezinflaţie în trimestrul I 2024, iar ulterior, din trimestrul II, şi-o vor relua, însă într-un ritm mult atenuat comparativ cu evoluţiile recente.”

Inflația ridicată înseamnă o stagnare a dobânzilor de referință ale BNR la actualele niveluri. „Ne trebuie cel puţin două luni care să confirme că inflaţia vine categoric în jos. Şi să nu uităm că am adoptat această politică de a lăsa lichiditatea să fie absorbită zilnic la rata de depozit la 6%, nu la 7%. Deci, practic, pentru mai mult de un an, de acolo începem să calculăm. Şi dobânzile în piaţă, IRCC-ul de mai multă vreme, dar acum şi ROBOR-ul, se situează la în jur de 6%”, a spus Mugur Isărescu, guvernatoul BNR, la conferința de prezentare a Raportului asupra inflației. Mai exact, dobânda de politică monetară a BNR a rămas la 7%, dobânda de creditare (Lombard) la 8%, iar cea pentru depozite la 6%. Următoarea ședință a Consiliului de Administrație al BNR va fi în aprilie, dar nici atunci nu vom vedea, cel mai probabil, vreo modificare a dobânzilor, după cum a arătat și Mugur Isărescu. Este posibil, însă, să fie redusă la ședința care va avea loc în luna mai.  

Merită amintit și faptul că în 2025 vom avea alte probleme la nivel de economie. După ce anul electoral 2024 se va termina, sigur vom asista la noi majorări de taxe, accize și impozite. Politica fiscală din prezent, care probabil va rămâne nemodificată în 2024, este considerată nesustenabilă, incapabilă să susțină creșterile de pensii și salarii din sectorul bugetar. Majorările de taxe vor ajunge în prețurile finale ale produselor, ceea ce ar putea readuce pe creștere rata inflației. Și, implicit, dobânzile BNR, care urmărește să mențină inflația sub control. De altfel, reforma fiscală este un jalon din PNRR și este programată a avea loc din 2025, iar BNR ia în calcul cu siguranță și aceste viitoare evoluții. 

Tabloul dobânzilor bancare

Sistemul bancar, care trece oricum printr-o perioadă de consolidare, cu preluări și fuziuni, practică dobânzi la credite sub dobânda de politică monetară a BNR și sub rata inflației. OTP Bank, instituție care va fi preluată de Banca Transilvania, a lansat recent un credit ipotecar cu dobândă fixă în primii trei ani de 5,79%, adică nivelul IRCC din prezent. Și sub nivelul ROBOR la trei luni, care este de 6,09%. Ulterior celor trei ani, banca va percepe o dobândă de 2,39% plus IRCC. „Propunem o ofertă competitivă pe piaţă, creditul ipotecar cu dobândă fixă de la 5,79% în primii trei ani, pentru a susține și simplifica luarea unor astfel de decizii importante”, a declarat Roxana Hidan, DCEO Divizia Business, în cadrul OTP Bank România. 

Băncile în general practică dobânzi mai reduse decât cele ale BNR atât la credite, cât și la depozite. Motivul principal este lichiditatea mare din piață. Creditarea ipotecară a avut un zvâc în decembrie 2023, iar în ianuarie 2024 a continuat închiderea contractelor semnate anul trecut, dar situația a fost generată de creșterea, de la 1 ianuarie, cu patru puncte procentuale a cotei de TVA pentru locuințele cu un preț de maxim 120.000 de euro, clienții grăbindu-se să prindă prețul nemajorat. De altfel, soldul creditelor în lei pentru locuințe a crescut anul trecut cu doar 1,75 miliarde lei față de 2022, la un volum de credite noi ipotecare de 31,3 miliarde lei, ceea ce arată că marea majoritate a contractelor noi au avut ca obiect refinanțarea creditelor mai vechi. Mulți clienți au făcut conversia de la dobânda raportată la ROBOR la cea a IRCC, mai mică anul trecut. Dobânda medie pentru creditele ipotecare noi a oscilat în jurul nivelului de 8%, conform datelor BNR. 

Situația de refinanțare de anul trecut se regăsește și în cazul creditelor pentru companii. În timp ce volumul de credite noi a fost de 43 miliarde lei, stocul de împrumuturi a crescut cu doar 8,8 miliarde lei, indicând un volum mare de credite refinanțate sau rescadențate. Oricum, situația a fost mai bună în cazul companiilor decât în cazul persoanelor fizice, diferența fiind că firmele au putut accesa mai ușor și credite în euro, care a avut dobânzi mai mici decât cele în moneda națională. Stabilitatea leului permite predictibilitate pe termen scurt și mediu, iar rambursarea unui împrumut în euro nu este îngreunată de diferențe semnificative de curs valutar de la o lună la alta. Nici pentru acest an nu sunt estimări de depreciere mare a leului față de euro, previziunile indicând un cursa de peste 5 lei/euro, dar nu mai mult de 5,1 lei/ euro pe un orizont de 12 luni. 

La nivelul întregului sistem bancar, situația se păstrează la un nivel foarte bun în ceea ce privește indicatorii de solvabilitate (de 23,3%, peste mdia de 19,9% în UE) sau la rata creditelor neperformante (2,3%). De asemenea, lichiditatea s-a îmbunătățit față de 2022, poziționându-se de asemenea peste valorile sectorului bancar din UE. Creșterea înregistrată de indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate (LCR –Liquidity Coverage Ratio) a fost semnificativă (281% la finele anului 2023, față de 209% în 2022), cu mult peste limitele reglementate (100%) și peste cele ale mediei europene (160,7% la septembrie 2023, ultimele date disponibile). Totodată, raportul dintre credite și depozite se menține la un nivel optim, de 67,8% în decembrie 2023. 

Lichiditatea mare din sistem reduce și dobânzile oferite de bănci pentru depozitele la termen, în scădere cu circa două puncte procentuale în ianuarie 2024 comparativ cu ianuarie 2023. Majoritatea depozitelor cu scadența la un an sunt acum între 5% și 6%, foarte puține depășind nivelul de 6%, cel care este oferit și de BNR pentru facilitatea de depozite. Trendul este oricum de scădere, având în vedere și tendința de reducere a inflației. Cei care caută dobânzi mai bune se pot îndrepta către titlurile de stat emise de Ministerul de Finanțe. Emisiunea care se desfășoară luna aceasta vine cu maturități la un an și la trei ani, iar dobânzile oferite sunt de 6% și de 6,75% (fiind și neimpozabile). 

Profituri mari în sistem

Dobânzile care pun în mișcare economie, cele la credite, nu sunt estimată să scadă în prima jumătate a anului. „În primul semestru al anului, va fi o stagnare a dobânzilor la credite, ca urmare a revenirii inflației, dar cel mai probabil în al doilea semestru vom asista la o scădere”, a declarat Maria Rousseva, CEO al BRD Groupe Societe Generale, la conferința de prezentare a rezultatelor financiare aferente 2023. Banca franceză, care se așteaptă să plătească circa 120 milioane de lei anul acesta pentru taxa suplimentară impusă băncilor, a înregistrat un profit net de 1,65 miliarde lei anul trecut, cu 24% mai mult decât în 2023. BRD și-a majorat veniturile nete cu 11% în 2023, până la 3,83 miliarde lei, în principal ca urmare a majorării creditîrii, atât către persoane fizice, cât și către companii. „Portofoliul nostru de credite a crescut cu aproape 13% față de 2022, și am atins un volum record de 7,7 miliarde lei de credite noi acordate persoanelor fizice, unul din șapte credite în sold la nivelul pieței la sfârșitul anului 2023 fiind acordat de BRD”, a spus Maria Rousseva. Impactul dobânzilor mari în profit s-a simțit doar în primele luni ale anului trecut, după care a contat doar volumul de împrumuturi acordate. 

Datele preliminiare ale BNR arată că și anul trecut sistemul bancar a reușit un an record în ceea ce privește profitul. Mai exact, băncile au reușit un profit net de 13,7 miliarde lei în 2023, cu circa 30% mai mare decât în 2022. Dobânzile, care au fost mari mai ales în prima jumătate a anului trecut, au permis majorarea câștigurilor. Dar dobânzile se păstrează încă la un nivel mai mare decât în urmă cu 4-5 ani, ceea ce ar trebui să permită băncilor înregistrarea de profituri bune și anul acesta. Cu atât mai mult cu cât creditele neperformante nu creează probleme. Dobânzile se vor reduce în a doua parte a anului în curs, dar scăderile nu vor fi foarte mari, mai ales că o reducere consistentă a IRCC va fi vizibilă doar din 2025. 

Cele mai recente știri

To Top