Industria mobilei din România înseamnă exporturi de aproximativ două miliarde de euro pe an. Este al doilea sector, după IT, ca valoare adăugată în producţie, dar viitorul său este pus astăzi în pericol. Creșterea artificială a prețului la lemn, dar și a prețului la energia electrică au făcut ca anul trecut multe firme care produceau mobilă să treacă pe pierdere, iar unele să se și închidă. Plafonarea prețului la energie a venit cu o gură de oxigen, dar rentabilitatea sectorului a continuat să scadă. Pe de altă parte, din cauza războiului, am pierdut piețele de export din Rusia, Ucraina și Belarus.
Industria mobilei se află pe marginea prăpastiei și Asociaţia Producătorilor de Mobilă din România (APMR) a cerut Guvernului încă de anul trecut să declare acest sector ca fiind unul strategic și să primească susținere. Modelul nu ar fi unul inventat de noi, polonezii au făcut în urmă cu câțiva ani acest lucru. Ei au avut o strategie clară pentru susținerea acestei industrii, iar rezultatul este că în Polonia sectorul pădure-lemn a ajuns la o cifră de afaceri anuală de peste 40 miliarde de euro, în timp ce la noi nu se apropie nici măcar de 10 miliarde de euro. În același timp, exporturile anuale de mobilier ale polonezilor s-au dus spre 15 miliarde de euro, fiind de peste șase ori mai mari decât ale României. Deocamdată, la toate solicitările făcute de APMR, Executivul a rămas surd și mut. „Ultima solicitare care ni s-a respins a fost cea legată de prelungirea regimului Kurzarbeit în industria mobilei, care presupune subvenționarea de către stat a timpului redus de muncă. Acum am primit de la Ministerul Muncii răspunsul la solicitarea noastră. Ni se transmite că nu se poate acest lucru din cauza austerității bugetare”, spune Aurica Sereny, preşedintele APMR. Tot ea mai vorbește despre o realitate care se simte puternic în costul de producție al producătorilor locali. „Deşi autorităţile române au interzis exportul de buştean în ţările extra – UE, începând din anul 2021, în 2022 s-a constatat o creştere foarte mare a exportului de buştean şi de lemn de foc. Toate aceste fapte pun presiune asupra preţului lemnului. Şi cei mai afectaţi sunt producătorii de mobilă, care sunt ultima parte a lanţului, din pădure până la prelucrarea finală. Nu intră în pădure, dar la ei se regăsesc toate creşterile de preţuri, că se furnizează buştean, cherestea, panouri, toate sunt din lemn şi toate au venit cu creşteri importante. Rentabilitatea sectorului a scăzut de la 5,6% în 2016, la 3,5% în 2021. Deocamdată nu avem datele pe 2022, dar rentabilitatea a continuat să scadă”, arată Aurica Sereny.
Importurile, mai ieftine decât lemnul local
Prin urmare, producătorii de mobilă sunt nemulțumiți de scumpirea în cascadă a lemnului, în special a lemnului de rășinoase. Se pun cantități mici de lemn pe piață, comparativ cu necesarul industriei mobilei care are capacități mari de producție, iar situația a devenit și mai gravă după izbucnirea războiului din Ucraina, pentru că se importă mai puțin lemn din această țară, dar și din Rusia și Belarus. Reprezentanții APMR spun că industria mobilei ar avea nevoie de doar 7% din ceea ce se exploatează la nivel naţional din pădurile românești, dar nici măcar această cantitate nu li se oferă, punându-se astfel în pericol un domeniu care asigură peste 50.000 de locuri de muncă. „Totuși, din cauza prețurilor foarte mari, nu se mai poate vorbi astăzi despre o criză a lemnului pe piață. Nu mai are cine să-l cumpere. Mulți producători de mobilă preferă să importe cherestea și bușteni, chiar și din Austria și Germania, pentru că totul este mai ieftin”, spune Aurica Sereny.
Datele APMR arată că în ultimii zece ani, împreună cu industria mobilei, sectorul forestier a contribuit anual, în medie, cu 3,5% la PIB-ul României, generând un excedent în balanţa comercială externă de până la 2 miliarde euro/an. Sectorul forestier (incluzând industria mobilei) creează peste 150.000 de locuri de muncă directe şi contribuie indirect la crearea altor 300.000 de locuri de muncă în sectoare conexe, precum cele de construcţii, agricol şi energetic.
Cantitățile scad, dar valoarea exporturilor crește
Deși multe fabrici s-au închis sau și-au redus producția, exporturile românești de mobilă sunt în creștere. Sub aspect financiar, anul trecut valoarea acestora a crescut cu 18% comparativ cu anul precedent. Totuși, fizic exporturile au scăzut. România a ajuns ca anul trecut prețul exporturilor de mobilă să fie cu 41,5% mai mare/tonă decât importurile, după ce în 2021 acesta a fost mai mare cu 36,5%. Principalele piețe de destinația ale mobilei românești sunt Germania, Franța și Italia. În general, 70% din exporturile noastre merg pe piața UE, dar vin tare din spate și alte destinații. De exemplu, piața din Statele Unite caută mobila noastră, iar acest lucru a făcut ca anul trecut exporturile aici să ajungă la 100 de milioane de dolari, în creștere cu 41% față de 2021. Trendul se păstrează și anul acesta, recentul târg internațional de mobilă de la New Work aducând firmelor românești multe contracte. De asemenea, târgul de mobilă care a avut loc recent în Dubai a fost un succes pentru firmele românești participante, ele reușind să încheie multe contracte de export. „Producătorii români de mobilă trebuie să caute piețe de desfacere mai îndepărtate pentru că se pot obține prețuri mai bune comparativ cu ce pot obține în Europa. Noi trebui să mergem pe o producție de mobilă unicat, cu un consum redus de lemn și de o calitate mai bună pentru că nu putem concura cu marii producători de mobilă de serie. Mă refer aici la Polonia, Turcia, China care vin cu producții foarte mari și prețuri scăzute ”, mai spune Aurica Sereny.
Evoluția prețurilor, semnal de alarmă
Potrivit unui studiu PwC, România recoltează un volum comercial de 33% din creșterea totală anuală a pădurii, în timp ce media europeană se situează în jur de 63%, iar primele trei țări recoltează peste sau aproape de 100%. Stocul de masă lemnoasă pe picior este de 2,3 miliarde metri cubi, iar suprafața pădurilor este în creștere. Indicii prețurilor producției industriale publicați de INS arată în domeniul prelucrării lemnului o creștere a prețurilor de 40,88% în ianuarie 2022 față de ianuarie 2021 și o continuare a creșterii prețurilor în 2023, chiar dacă se pornește de la o bază atât de ridicată, cu o creștere de 19,87% în ianuarie 2023 față de ianuarie 2022. „Efectul compus al creșterii prețurilor produselor din lemn este de aproape 70% pentru perioada ianuarie 2021-ianuarie 2023, creșteri care situează acest domeniu de activitate în topul inflației din România”, spune la rândul său Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului (Prolemn), care reunește operatori economici din industria de prelucrare a lemnului. „Prețurile de adjudecare a lemnului la licitațiile principale organizate de Romsilva, pentru producția anului 2023, au ajuns la maxime istorice, acestea fiind cu circa 250% mai mari comparativ cu tarifele de referință stabilite prin ordin de Ministerul Mediului. În aceste condiții, prețurile lemnului pe picior pentru producția anului 2023 au ajuns la 410 lei/mc. Creșterea este foarte mare, de peste 150% dacă ne uităm că în 2022 am avut un preț mediu de 268 lei/mc și de 147 lei/mc pentru producția anului 2021 (creștere de aproape 280%), continuă Cătălin Tobescu.
Lemnul românesc
Anual, din pădurile României se extrag circa 19 milioane de metri cubi de lemn, din care aproximativ jumătate provin din pădurile Romsilva. Pentru încălzirea populației se alocă în jur de 5 milioane de metri cubi de lemn din pădure, dar această cantitatea este suplimentată cu 2 milioane de metri cubi de deșeuri de lemn provenite din industria prelucrătoare. La toate acestea se mai adaugă la nivel național circa 4 milioane de metri cubi provenite din resturile vegetale din afara fondului forestier (pomii din curțile oamenilor). Toate aceste date au fost furnizate de către Asociația Prolemn, dar ele se bazează mai mult pe estimări deoarece nu există o statistică oficială în această privință. Mai departe, cea mai mare parte a lemnului extras din pădure ajunge în industria prelucrătoare, în industria furnirurilor, a panourile (PAL, MDF). De asemenea, lemnul este folosit ca materie primă în industria celulozei și hârtie, un segment care înregistrează anual o cifră de afaceri de aproximativ un miliarde de euro. O utilizare pe scară largă a lemnului este și în construcția locuințelor, el folosindu-se pentru fabricarea ușilor, ferestrelor și a parchetului, cifra de afaceri a firmelor din acest domeniu fiind tot în jur de un miliard de euro anual. În vârful lanțului valoric se află însă industria mobilei, un domeniu cu vechi tradiții în România, dar care astăzi nu traversează cea mai fastă perioadă.
