Banca Națională a României (BNR) a menținut dobânda de politică monetară, principalul indicator pentru dobânzile bancare, la nivelul de 7%, în ultima ședință a Consiliului de administrație. Decizia este în linie cu așteptările economiștilor, care prevăd menținerea acestui nivel până spre sfârșitul anului, când inflația va fi coborât suficent de mult pentru o reducere a dobânzii de intervenție a BNR.
Banca Națională își justifică decizia prin faptul că rata anuală a inflației și-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II, coborând de la 14,53 la sută în martie, la 10,64 la sută în mai, în linie cu previziunile, în principal ca efect al accentuării trendului descendent al dinamicilor prețurilor energiei și combustibililor, al diminuării cotației țițeiului și al schemelor de plafonare a prețurilor la electricitate și gaze naturale. „Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua să scadă în următoarele luni în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu (mai 2023), în principal sub influența efectelor de bază și a corecțiilor descendente consemnate în trimestrele precedente de cotațiile unor mărfuri”, se arată în raportul BNR.
Totuși, BNR arată că incertitudini și riscuri la adresa perspectivei decurg totuși din măsura de plafonare temporară a adaosului comercial la produse alimentare de bază și din reducerea suplimentară a livrărilor de petrol anunțată de țările OPEC. În același timp, războiul din Ucraina și sancțiunile asociate continuă să genereze incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, iar absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor. „Incertitudini și riscuri crescute sunt asociate conduitei politicii fiscale și celei de venituri, date fiind caracteristicile execuției bugetare din primele cinci luni ale anului, precum și majorările salariale recente sau potențiale din sectorul public, dar și măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în vederea continuării consolidării bugetare conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv”, se mai arată în raportul BNR.
Creditarea companiilor, în creștere
Cele mai recente date ale BNR arată că, în mai, a crescut creditarea privată, atât pentru persoane fizice, cât și pentru companii, cu 7,9% față de mai 2022, soldul creditelor fiind de 372,3 miliarde lei. Dar creditele în lei au stagnat, iar cele în valută s-au majorat cu 28,2%, ceea ce arată că avansul soldului a venit ca urmare a împrumuturilor luate de companii. Mai exact, creditele în valută contractate de companii au urcat cu 42,5% în luna mai, până la un sold de 97,1 miliarde lei, în timp ce împrumuturile în valută ale populației s-au redus cu 9,3%, până la 23,6 miliarde lei. „Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a reaccelerat ușor descreșterea în primele două luni din trimestrul II, ajungând la 7,8 la sută în mai, de la 10,2 la sută în martie, în condițiile în care ritmul componentei în lei a continuat să decelereze alert, iar variația deosebit de înaltă a creditului în valută și-a stopat ascensiunea, consemnând scăderi succesive în aprilie și mai. Prin urmare, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat și-a temperat considerabil trendul descendent, reducându-se doar marginal, la 67,6 la sută în mai, de la 67,8 la sută în martie”, se mai arată în raportul BNR.
În ceea ce privește creditele în lei, cele acordate populației au crescut cu doar 2,4%, până la un sold de 146,9 miliarde lei, iar cele acordate companiilor au scăzut cu 2,7%, la 104,6 miliarde lei. Este evident că, la jumătatea anului, creditarea bancară este în stagnare, dar bancherii nu sunt îngrijorați, ci consideră situația a fi una normală. „Este o încetinire așteptată a creditării, nu este nimic dramatic, atât la nivelul persoanelor fizice, cât și la nivel de companii”, a declarat Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank, la ZF Bankers Summit 2023, care a adăugat că economia se află într-un scenariu de „soft landing”, adică de încetinire a creșterii economice, nu recesiune.
În ciuda riscurilor și incertitudinilor externe prezentate și de BNR, economia României nu se află în criză, ci într-o perioadă de moderare a creșterii economice, necesare pentru corectarea deficitelor de cont curent și comercial (export versus import). Încetinirea creditării înseamnă un consum mai redus din partea populației, ceea ce se traduce prin importuri mai mici. Problema este mai degrabă în deficitul bugetar, care depinde de deciziile guvernului. „Calea de rezolvare a deficitului extern vine prin reducerea deficitului bugetar, iar aici nu stăm deloc bine”, spune Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate Financiară din BNR, prezent la ZF Bankers Summit, care a mai declarat că România are deficit structural excesiv dinainte de pandemie.
Inclusiv în ceea ce privește sistemul bancar, directorul BNR a arătat că dependența băncilor de sistemele de garantare publică, de la programul Prima Casă până la IMM Invest, Garant Construct și multe altele, nu este o situație normală. „O problemă foarte serioasă pe care o avem este expunerea mare a sistemului bancar față de administrația publică. Plecăm în 2023 de la 22-25% expunere, mai mult decât Ungaria, și aceasta fără a include garanțiile oferite pentru Prima Casă și alte programe”, spune Eugen Rădulescu. Ceea ce înseamnă că este necesar ca băncile să găsească soluții de creditare pentru companii și pentru planurile de afaceri chiar dacă nu au garanții pentru împrumuturi.
Ideea este susținută și de Bogdan Neacșu, președintele CEC Bank și președintele Asociației Române a Băncilor (ARB), prezent la eveniment, care a arătat că sistemul bancar trebuie să se orinteze către productivitate și către sprijinnirea proiectelor de investiții și dezvoltare, care pot aduce mai multă valoare adăugată în economie. „Apropo de deficitul de balanță comercială, este foarte clar că trebuie să ne orientăm către productivitate și pe crearea de mai multă valoare adăugată. Și, ca bancher, vă spun că și noi încercăm să dirijăm aceste resurse financiare cu prioritate către astfel de proiecte”, spune Bogdan Neacșu.
Pe de altă parte, Banca Comercială Română (BCR) arată, prin Dana Dima, vicepreședinte al BCR, că este nevoie de asigurarea unei educații financiare în rândul oamenilor de afaceri înainte de a le oferi credite fără garanții. „Sunt multe condiții de îndeplinit pentru un credit, dar cred că nivelul de finanțare va fi mai mare atunci când ne vom asigura că planurile de afaceri sunt contruite fezabil, sustenabil, pe termen mediu și lung, nu afaceri care se construiesc pentru următoarele zile”, a declarat Dana Dima. Vicepreședintele BCR a mai arătat că populația României, inclusiv cei care au devenit antreprenori, au învățat să economisească mult înainte de a învăța comportamentul de creditare, ceea ce ne-a creat o întârziere în dezvoltarea sistemului bancar, dar și în dezvoltarea antreprenorilor. Situația este acum mult mai vizibilă în mediul rural, care adună peste 40% din populația țării, și este în mare parte nebancarizată. „Aproape 80-90% dintre acei oameni din zona rurală, oameni care su business-uri, care au nevoie, care au nevoie de dezvoltare educațională sau financiară, nu înțeleg nimic din ceea ce discutăm noi aici. Dacă facem proporția de 80-90% din 40%, vom înțelege de unde provine acest gap de intermediere finanaciară în România”, spune Dana Dima, care a declarat și că BCR a pornit de anul trecut o agenție mobilă care merge în comune și sate cu profesioniști care să explice ce înseamnă o bancă comercială. Dana Dima rămâne optimistă că sistemul financiar românesc se va schimba mult în bine în următorii zece ani, bazându-se pe dezvoltarea sistemului din ultimii 10-15 ani.
Oportunități prin proiectele PNRR
Oportunități există însă pentru creșterea volumului de credite, după cum arată și Francois Bloch, CEO al BRD Groupe Societe Generale. „Există mult potențial în zona de infrastructură; cu toții așteptăm ca proiectele din PNRR să devină realitate și toate băncile cred că sunt pregătite să le finanțeze”, spune Francois Bloch, prezent la eveniment. „Cred că este important să înțelegem că scopul programului IMM Invest nu a fost să forțeze banca să ofere credite, cu să ofere confort și încredere întregului sistem”, spune șeful BRD. „Când ne uităm la documente, nu oferim credite sub programul IMM Invest doar pentră că avem garanția FNCGIMM. Scopul principal al programului nu a fost să nu înghețe sistemul, ci acela de a impulsiona”, adaugă acesta. Mai exact, un risc mai scăzut pentru bănci, care au avut mai multă încredere în acordarea de credite, iar din ceea ce se vede acum în piață, există o disciplină de rambursare a debitorilor. La fel ca și în cazul persoanelor fizice, nivelul de credite neperformate este foarte redus. Se poate face o paralelă cu programul Prima Casă, unde nivelul de credite neperformante (NPL) este sub cel la nivel de sistem, care se ridică la 2,7%. Debitorii din cadrul Prima Casă sunt persoane care au accesat creditul pentru o locuință personală, nu o investiție, drept pentru care sunt mult mai atenți la rate și la capacitatea de rambursare. La fel, în cazul programelor pentru companii, antreprenorii au venit cu un plan de afaceri, o investiție pe termen mediu sau lung, cu rate bancare incluse în planul de dezvoltare.
Profituri mai mari pentru bănci în 2023
Perspectivele pentru sistemul bancar sunt pozitive în acest moment indiferent de nivel mai redus al creditării către persoane fizice din prima parte a anului. Reducerea inflației va atrage și scăderea dobânzilor către finalul anului, dar bănzile oricum au avut parte în primele patru luni de marje mai mari între dobânzile la credite și cele la depozite, după cum a arătat Valentin Lazea, economist-șef la BNR, la o conferința organizată de ziarul Bursa. „În 2022, sistemul bancar a avut un profit record pentru România, de 10,2 miliarde lei, peste 2 miliarde de euro, şi care anul acesta va fi depăşit cu mult. Şi cum va fi depăşit? Printre altele şi pentru că, în primele patru luni ale acestui an, băncile au crescut marja dintre dobânzile la credite şi dobânzile oferite la depozite. Iată, în timp ce în perioada primelor patru luni ale anului BNR a crescut dobânda de politică monetară cu 25 de puncte de bază, băncile comerciale, vorbesc per ansamblul sistemului, au crescut dobânda la creditele în lei noi cu 41 de puncte de bază, mai mult sau mai puţin în linie, dar au scăzut rata dobânzii oferite la depozitele nou constituite în lei cu 53 de puncte de bază. Deci, e clar, din această marjă crescută rezultă profit mai mult”, a declarat Valentin Lazea. El a explicat că BNR încearcă să domolească o cerere excesivă din partea debitorilor, cerere care nu este acoperită de producție și duce la inflație și la deficit comercial, băncile nu preiau prea ușor semnalele băncii centrale. Adică nu răsplătesc suficient economisirea, chiar dacă fac mai scumpă creditarea.
O opinie contrazisă de Bogdan Neacșu, președintele ARB, care a declarat la ZF Bankers Summit că este mai degrabă vorba de o situație normală după ani de probleme. „Vorbim de o profabilitate caree în ultimii doi ani este într-adevăr într-o continuă creștere, dar nu face altceva decât să ne arate cum recuperăm din problemele pe care băncile le-au întâmpinat în anii trecuți”, a declarat Bogdan Neacșu. Oricum ar fi, sistemul bancar autohton trece printr-o dezvoltare care presupune și o grijă mai mare față de debitori, inclusiv prin dobânzile creditelor, care pot reveni la niveluri mult mai accesibile pentru potențialii clienți odată cu scăderea inflației și, implicit, a dobânzii de referință a BNR.
