Inteligența artificială (AI) este tehnologia de pe buzele tuturor în acest moment și este considerată responsabilă pentru următoarea revoluție tehnologică. Dar, deși putem observa deja o utilizare pe scară tot mai largă a proceselor care implică inteligența artificială, mai este mult până la momentul în care vom ajunge să fim dependenți de AI și de roboți. Sau vom vedea doar automobile autonome pe străzi, care să înlocuiască nevoia de a avea un șofer uman în spatele volanului.
Inteligența artificială este, conform definiției de pe site-ul Parlamentului European, „capacitatea unei mașini de a imita funcții umane, cum ar fi raționamentul, învățarea, planificarea și creativitatea”. Analizând comportamentul uman și bazându-se pe informațiile primite de la o multitudine de senzori, sistemele AI pot funcționa autonom. Astfel de sisteme există în utilizare de peste 50 de ani, dar avansul puterii de procesare și cantitatea uriașă de date au dus la avansul pe care AI l-a luat în ultimii ani. Ce am văzut în trecut este „Narrow AI”, adică inteligență artificială limitată, prin care un sistem este învățat să îndeplinească o anumită sarcină și poate chiar depăși capabilitatea umană. Spre exemplu, supercomputerul Deep Blue construit de IBM a jucat șah cu Garry Kasparov în 1996 și a câștigat cu patru la doi. Și anul următor, în 1997, l-a învins pe Kasparov cu 3 la 2, jucând în condiții de turneu. Inteligența supercomputerului a însemnat capacitatea de a analiza care este cea mai bună mutare dintr-un număr de milioane de mutări. Dar, atenție, este o capacitate limitată. Puterea de procesare într-un timp foarte scurt a unui computer este mai mare decât cea a unui om, dar această capacitate nu transformă mașinăria într-o persoană.
În prezent, puterea de procesare a supercomputerelor este mult peste cea a Deep Blue, iar cantitatea de date produsă de oameni și tehnologie în fiecare zi este uriașă. De aici și necesitatea de a utiliza puterea de procesare a mașinilor pentru a scoate din volumul enorm de date ce este relevant. De altfel, aceasta este principala utilizare a AI în prezent, cu aplicații în domenii importante, precum sistemul de sănătate. Un sistem care are la dispoziție toate cazurile de cancer din trecut poate identifica o anumită boală mai repede și cu mai multă acuratețe decât un doctor cu 30 de ani de experiență. Desigur, tratamentul va fi prescris tot de doctor, care înțelege mai bine pacientul în întregul lui, dar de ce nu ar folosi și AI pentru identificarea bolii?! Sunt multe sisteme care depind de computere și de senzori; un exemplu este zborul cu un avion comercial, unde pilotul, indiferent cât de capabil și experimentat este, se bazează pe computerele instalate pentru a putea naviga în siguranță.
Dar și în aceste cazuri vorbim tot despre un Narrow AI, o inteligență limitată la rezolvarea unei singure probleme. Următorul pas este General AI, adică inteligența artificială în sens larg, care poate învăța singură din mediul în care operează și care poate copia o gamă mult mai largă de abilități cognitive. În prezent, utilizăm în masă AI la cumpărături sau publicitate online, la căutare pe internet, pentru asistenți personali digitali care ne învață comportamentul (inclusiv telefoanele smart învață care sunt orele în care sunt folosite și pot acționa în consecință). „În prezent, inteligența artificială a ajuns la un nivel în care poate efectua sarcini complexe, de la analiza datelor la optimizarea traficului și gestionarea resurselor în orașele inteligente”, ne spune Eduard Dumitrașcu, președintele Asociației Române pentru Smart City (ARSC), răspunzând la întrebarea: „Cât de inteligentă este inteligența artificială?” „Cu toate acestea, este important să înțelegem că AI de astăzi este încă «limitată» sau specializată în sarcini specifice. Evident că nu se pune problema de deținere a unei conștiințe de sine sau capacitatea de a gândi în mod independent, așa cum o face omul”, mai arată Eduard Dumitrașcu.
Cum educăm AI
Procesul de învățare al Narrow AI este Machine Learning, un alt termen cu care ne-am obișnuit deja. O problemă cu care s-au confruntat creatorii de programe de AI este ce date furnizezi aplicației pentru a-ți returna soluții potrivite. Un exemplu este un robot de resurse umane (HR) folosit de Amazon în urmă cu câțiva ani pentru a căuta prin CV-urile primite și de a recomanda mai departe candidați. Surpriza a fost că acesta recomanda doar bărbați! Aplicația a observat în baza de date din trecut a companiei că majoritatea angajaților erau bărbați, așa că elimina din start candidații femei. Amazon nu a recunoscut că ar fi discriminat vreodată, dar a renunțat de tot la utilizarea robotului de HR. În urmă cu câțiva ani, a mai fost un caz la Microsoft, care a creat cu chatbot AI un robot care să poarte discuții autonome cu utilizatorii Twitter prin înțelegerea și analizarea conversațiilor din social media. Chatbotul numit Tay a devenit rasist și nepoliticos în mai puțin de 24 de ore, din cauză că a observat asta la utilizatorii între 18 și 24 de ani, de la care era programat să învețe.
Este foarte important ce date oferim sistemelor AI și ce limitări le punem. Spre exemplu, nu s-a reușit încă utilizarea la scară a autovehiculelor autonome, avem doar câteva experimente făcute în SUA, care au identificat deja probleme atunci când AI se lovește de viața reală. Inclusiv producătorii de sisteme sau roboți AI se lovesc de dileme la care inițial nu se gândeau. Prima regulă dată de Isaac Asimov pentru roboți este „să nu facă rău niciodată unei ființe umane”. Din păcate, noi vrem să folosim roboții în război, să înlocuiască oamenii pe front. Deja sunt folosite drone conduse de la distanță sau roboți comandați de la distanță, dar nu sunt sisteme autonome. Un robot trimis să ucidă dușmanii din tabăra adversă nu poate avea regulă „să nu faci rău oamenilor”, iar în momentul în care decide singur pe cine să omoare, nu putem ști că nu se va întoarce și împotriva creatorilor.
AI generativă
Desigur, tehnologia AI autonomă atât de avansată este încă departe, dar am trecut deja la următorul pas: inteligența artificială generativă, adică AI capabilă de creativitate, inclusiv scriere de cod. „AI generativă este mult mai mult decât ChatGPT, vorbim de creare și inclusiv de scriere de linii de cod, de programare și multe altele”, spune Cerasela Baiculescu, director general IBM România și Moldova, care mai arată că AI devine tot mai interesantă pentru companii după ce observă cât de mult ajută la productivitate și eficiență operațională.
„Generative AI reprezintă un subdomeniu al inteligenței artificiale care se concentrează pe crearea de conținut nou și original, indiferent că este vorba de text, imagini sau chiar muzică. Acesta are un potențial imens în dezvoltarea de soluții pentru orașele inteligente, de la generarea de modele predictive pentru trafic până la crearea de scenarii pentru planificarea urbană (inclusiv în proiecte de Digital Twin – unde imaginăm un oraș în mediul digital)”, explică și Eduard Dumitrașcu. Inteligența artificială generativă poate crea o varietate foarte mare de date, de la imagini și modele 3D la clipuri video și content complex, specific umanității. Clipurile DeepFake, prin care este folosită imaginea unei persoane pentru a o imita, au apărut deja și au copiat perfect personalități politice sau vedete.
Mai mult, mulți „creatori de content” au început să utilizeze AI generativă pentru a face imagini originale. Din păcate pentru ei, nu sunt recunoscute ca fiind originale din cauza faptului că AI folosește date găsite pe net, care au drepturi de proprietate. Dar putem vedea prin aceste aplicații cât de puternică este AI generativă și cât de mult se poate extinde. Și dacă Machine Learning va duce la eliminarea sarcinilor repetitive și simple, AI generativă ar putea merge mai departe, către joburile mai complexe. „Într-o lume în care AI devine din ce în ce mai capabilă și prezentă în cele mai simple activități și interacțiuni (de la jocuri la medicină și educație), rolurile care implică creativitate, empatie și inteligență emoțională sunt cel mai puțin susceptibile de a fi înlocuite”, arată Dumitrașcu.
„AI transformă modul în care se desfășoară activitățile în departamentele de resurse umane, IT, achiziții, finanțe, servicii pentru clienți și altele. Consolidăm lanțurile noastre de aprovizionare, protejăm datele importante ale întreprinderii împotriva atacatorilor cibernetici și contribuim la oferirea unor experiențe mai bune pentru clienți în diferite industrii. AI este un instrument puternic pentru automatizarea proceselor de afaceri și a sarcinilor de rutină, precum și pentru atingerea obiectivelor de sustenabilitate”, a explicat și Cerasela Baiculescu.
Miriadă de aplicații AI
Probabil că nu toate aplicațiile care se lansează în prezent implică inteligența artificială, dar cu siguranță marea lor majoritate au AI. IBM a lansat platforma WatsonX, care permite scalarea AI pentru un business și care lucrează deja cu 4.000 de companii. Microsoft a anunțat că a lansat pentru clienții enterprise Microsoft Copilot, integrat în noua versiune a sistemului de operare Windows 11, aplicație care va folosi AI pentru a îmbunătăți toate programele din Windows, precum Paint, Photos, Clipchamp și altele.
SAS, o altă companie mare din AI și analytics, a anunțat că platforma SAS Viya va avea capacități extinse pentru dezvoltarea rapidă de modele și aplicații bazate pe AI. „Intensitatea mediului de afaceri din ziua de azi necesită ca organizațiile să fie orientate către rezultate, iar AI este crucială pentru a scala productivitatea oamenilor”, spune Bryan Harris, Executive Vice President și Chief Technology Officer pentru SAS. „Lucrăm intens pentru a dezvolta constant ecosistemul SAS Viya, adăugând în portofoliu noi produse care să răspundă nevoilor emergente ale dezvoltatorilor și cercetătorilor în domeniul datelor – pentru ca aceștia să aibă productivitate sporită, iar inovațiile lor să ajungă mai rapid la clienți”, a completat acesta.
Un eveniment inedit este și prima licitație online de bijuterii susținută de un „comisar AI”, după cum a anunțat compania Artmark. Evenimentul se dorește a fi „o schimbare a modului în care accesoriile și piesele de colecție sunt vândute, deschizând un nou capitol în comerțul online”. Nu vom vedea prea curând un robot la o licitație Sotheby’s care să dea cu ciocănelul în masă și să strige „Sold!”, dar putem spune că inteligența artificială generativă a luat deja lumea cu asalt. ChatGPT a ajuns la un milion de utilizatori în doar câteva zile, iar acum are peste 100 de milioane și este dovada adoptării rapide a acestei tehnologii atunci când oamenii înțeleg cum poate fi folosită. Inteligența artificială în sens larg este încă în stadii incipiente, dar putem spune că vom vedea evoluția acesteia chiar pe parcursul vieții noastre.
