În luna ianuarie a anului trecut, România avea rată a inflației de peste 15%, aceasta fiind una dintre cele mai mari probleme de ordin economic pe care țara noastră le avea la momentul acela. La 1 august 2023 avea să intre în vigoare decizia de plafonare a adaosului comercial la alimentele de bază, gândită de Guvern drept o măsură care să tempereze creșterea inflației. Finalul anului ne-a adus o inflație care, cel puțin statistic, s-a redus simțitor față de nivelul din ianuarie. Income Magazine vă arată, în rândurile care urmează, cât a contat plafonarea adaosului comercial în scăderea inflației și, mai ales, ce se ascunde în spatele acestei măsuri.
În urma unui lung șir de discuții dintre Guvern și actorii din comerț, la 1 august 2023 a intrat în vigoare măsura de plafonare a adaosului comercial pentru 14 categorii de produse alimentare considerate de bază, alimente ce aveau să aibă niște adaosuri comerciale de cel mult 20% la procesator, maximum 5% pentru întregul lanț de distribuție și cel mult 20% la retailer. Măsura, întreg dezbătută în perioada în care a intrat în vigoare, era menită să reducă rata inflației sau, mai bine spus, să-i creeze factorului politic un motiv suficient de credibil de a se lăuda că măsurile luate au dus la scăderea inflației. Sunt cel puțin două motive pentru care putem afirma acest lucru. În primul rând, conform datelor de la Institutul Național de Statistică, după maximul de 15,52% atins în luna februarie 2023, rata inflației a început să scadă încă din luna martie, astfel încât în august, când a intrat în vigoare plafonarea adaosului, inflația scăzuse deja la 9,44%, ceea ce înseamnă că dezideratul de a avea o inflație cu o singură cifră se îndeplinise deja până să intervină statul în economie. Motivul principal pentru care creșterea inflației se temperase semnificativ este evoluția prețurilor la energie electrică și la gaze. Astfel, conform datelor de la Institutul de Statistică, dacă în luna aprilie, prețul energiei electrice consemnase o creștere de peste 32% în ritm anualizat, în luna aprilie 2023, prețurile la curent erau cu 1% mai mari față de luna similară a anului precedent, fapt ce ne arată că indicele prețului de consum pe categoria energie a frânat brusc în luna aprilie. De asemenea, prețul gazelor consemnase o creștere față de anul precedent de doar 11% în luna aprilie, în condițiile în care în luna martie, prețul gazelor fusese mai mare cu peste 40% față de perioada similară a anului precedent. Ba mai mult, începând cu luna iulie, prețul curentului electric a înregistrat chiar o scădere față de luna iulie a anului 2022, situație care nu are legătură nici cu plafonarea prețului la energie, decizie intrată în vigoare mult mai devreme. Așadar, la momentul intrării în vigoare a plafonării adaosului comercial, în august 2023, inflația era deja pe un trend puternic descendent, angrenat de fenomenul de calmare a prețurilor la energie care debutase încă din luna aprilie.
Ce s-a întâmplat după plafonarea adaosului comercial
Trebuie precizat, de la bun început, faptul că în calcularea inflației intră trei categorii de prețuri: prețurile produselor alimentare, prețurile produselor nealimentare și prețurile serviciilor. Dacă ne uităm la evoluția prețurilor, putem vedea că plafonarea adaosului comercial la unele alimente de bază a dus, într-adevăr, la scăderea prețurilor la prima categorie de produse – cele alimentare, însă decizia nu a avut un efect direct și vizibil în calculul total al inflației. Asta pentru că după luna august a avut loc o reacție normală a pieței la decizia statului de a interveni în economie. Mai precis, în timp ce prețurile alimentelor aflate pe lista plafonării adaosului comercial au scăzut sau și-au temperat creșterea, prețurile altor produse au crescut brusc, ceea ce înseamnă că marile magazine nu au făcut altceva decât să mute adaosul comercial pe care l-au diminuat în urma plafonării în categorii de produse care nu fac obiectul acestei decizii. Mai precis, conform datelor de la INS, prețurile pentru mălai și făină au înregistrat o scădere semnificativă în luna august, ca urmare a intrării în vigoare a deciziei de plafonare a adaosului comercial. În același timp, însă, prețul detergentului a înregistrat o creștere uriașă și bruscă începând cu luna august. „Plafonarea adaosului la mălai a transferat acest adaos la cosmetice sau la detergenți. Per total, românul tot mai sărac este, viața lui tot mai scumpă este. Ce iei pe mălai, dai pe hârtie igienică și săpun” , spune și profesorul de economie Cristian Păun, care explică faptul că, per ansamblu, plafonarea nu are niciun efect pentru buzunarul cetățeanului de rând, ea fiind o măsură menită să fie folosită ca pretext pentru scăderea inflației, fenomen care, așa cum am arătat mai sus, începuse deja de mai mult timp și avea cu totul alte cauze.
Un alt lucru care trebuie precizat este faptul că reducerea inflației este un fenomen care are loc la scară europeană, temperarea creșterii prețurilor având loc în toate țările europene, fapt ce confirmă, încă o dată, că vorbim despre un fenomen care nu are legătură cu deciziile interne ale unui guvern sau altul ci, mai degrabă, cu reglarea firească dintre cerere și ofertă pe anumite piețe, în special în zona de energie, unde situația s-a calmat vizibil față de anii trecuți. România, nu doar că se înscrie pe acest trend descendent al inflației, dar conform datelor pe luna decembrie 2023, avea a doua mare inflație din Europa, după Cehia, chiar dacă vorbim despre o rată redusă la mai mult de jumătate față de cea de la începutul anului, ceea ce înseamnă că țara noastră se confruntă în continuare cu o rată a inflației îngrijorătoare, comparativ cu alte state din Uniunea Europeană, efectele plafonării fiind cel puțin nesemnificative dacă nu chiar nule.
