A început! Cei mai mulți oameni încă nu-și dau seama, dar în mediul de business se simte: au apărut primele semne ale crizei. Multe facturi rămân neîncasate, iar blocajele sunt greu de gestionat de departamentele financiare ale companiilor. Deși cei mai afectați sunt cei care au de încasat bani de la stat, împreună cu furnizorii lor, asta nu înseamnă că restul companiilor sunt fără griji. Nu e deloc de glumit cu așa ceva – într-o economie cum e cea românească, în care băncile sunt extrem de prudente când vine vorba de finanțarea companiilor, problemele de cash-flow sunt printre cele mai greu de gestionat. Dacă mai luăm în calcul și scăderea consumului, un alt indicator îngrijorător, e clar că anul 2026 nu arată deloc bine.
De ce am ajuns aici? În primul rând din cauza prostiei, nepriceperii sau ticăloșiei guvernanților. Aveam toate argumentele să o ducem bine, dar au ales să cheltuie bani aiurea pe proiecte fără miză și arunce în stânga și în dreapta cu pomeni. Iar totul a plecat de la modul în care a fost construit bugetul: pornind de la niște ipoteze greșite cu privire la creșterea economiei și de la o subestimare incredibilă a cheltuielilor. Atenție, nu este vorba doar de 2024, ci, măcar parțial, și de bugetul pe 2025.
Dacă analizăm ce s-a întâmplat anul trecut, merită atrasă atenția asupra modului în care au fost evitate rectificările bugetare: prin folosirea fondului de rezervă al Guvernului. În acest timp, deficitul a crescut alarmant, împrumuturile României s-au scumpit și, prin urmare, au crescut, direct sau indirect, impozitele și taxele. Sună a fiscalitate de republică bananieră, dar asta am avut și cu asta am defilat voioși spre criză.
Bugetul pe 2025 a fost făcut cu un pic de bun-simț, dar tot prost a fost gândit – iar dovada cea mai bună am avut-o la rectificare. De ce e important să avem un buget realist, iar apoi să ne ținem de el? Dacă estimăm corect veniturile și cheltuielile, statul funcționează fără șocuri și nu e forțat să reducă investiții, să amâne plăți sau să taie din ajutoare sociale și nici să crească brusc taxe și impozite. Mai mult, piețele financiare, agențiile de rating și investitorii privesc bugetul ca pe un indicator al credibilității, iar un buget corect poate însemna costuri mai mici de finanțare.
Revenind la semnele crizei: ele există, dar încă avem timp să îndreptăm lucrurile. Ne ajută faptul că avem multe fonduri europene la dispoziție, la nivel mondial nu se anunță mari turbulențe economice, iar instituțiile europene sunt încă destul de înțelegătoare cu noi. Nimeni nu poate rezolva în câteva luni greșelile care s-au acumulat în ani, dar partea bună e că, deocamdată, ajunge doar un semnal puternic și credibil că urmează schimbarea: că se lucrează serios la reforme, că nu mai cresc taxele. Adică, în câteva cuvinte, e suficientă garanția că cei de la putere au intenții bune și nu-și mai bat joc de economie. Iar asta o vom vedea în momentul în care se construiește bugetul pe 2026.
