Datele privind execuția bugetară pe 2025, care indică un deficit de 7,65% din PIB, creează premisele respectării țintelor fiscale asumate și pot susține o evaluare mai favorabilă a României din partea agențiilor de rating, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, consultantul economic Adrian Negrescu.
”Scăderea deficitului bugetar la 7,65% din PIB în 2025 este o gură de oxigen pentru România, un rezultat pozitiv care vine să confirme faptul că, într-adevăr, dincolo de speculațiile pe scena politică, există niște măsuri de austeritate care au fost luate și care sunt salutate inclusiv de agențiile străine, de investitorii străini, dovadă că titlurile de stat la 10 ani ale României au coborât la o dobândă foarte bună, sub 7%. Este un semn de încredere pentru investitori că țara noastră se afla pe traseul corect în ceea ce privește reducerea cheltuielilor bugetare, reducerea acestui deficit bugetar care, anul trecut, s-a situat la 29 de miliarde de euro. Suntem în continuare la terapie intensivă din punct de vedere economic, ni se administrează citostatice fiscale, dar pare că tratamentul funcționează – și acesta este lucrul cel mai bun. Mai este un aspect pozitiv din punctul meu de vedere: economia dă dovadă de o reziliență crescută, confirmat de faptul că marea majoritatea a companiilor cu impact în economie și-au restructurat activitatea și nu au dat afară sute de mii de angajați, cum ne-am fi așteptat în condițiile unei crize economice puternice. Altfel spus, pas cu pas, eu cred că suntem pe drumul cel bun, iar confirmarea acestei situații bugetare îmbunătățite, probabil va fi realizată inclusiv de agenția Fitch, care pe 13 februarie va confirma sau poate chiar va crește ratingul României de la categoria negativ la categoria stabilă din perspectiva bugetară”, a precizat Adrian Negrescu.
În opinia sa, rezultatele prezentate de Ministerul Finanțelor creează culoarul către respectarea țintei de deficit bugetar din 2026, de 6,2% – 6,4% din PIB.
”Reformele sunt dure, suntem într-o boală grea din care nu putem ieși, din păcate, decât cu un astfel de tratament fiscal, care este greu, este dificil, mai ales pentru cei vulnerabili, pentru companiile slab-capitalizate, dar care este absolut necesar în actualele condiții macroeconomice. Rezultatele prezentate de Ministerul Finanțelor creează culoarul către respectarea țintei de deficit bugetar din 2026, de 6,2%, 6,4% – și asta doar dacă vom vedea și măsurile de restructurare tergiversate de politicieni, în ceea ce privește reducerea cheltuielilor statului”, a adăugat Negrescu.
În opinia sa, Pachetul 3 va fi format cel mai probabil din două ordonanțe de urgență, una menită să reducă cheltuielile bugetare cu 3,6 – 3,7 miliarde de lei, iar a doua ordonanță de urgență, care ar putea fi aprobată săptămâna viitoare, va include ”măsuri de susținere a economiei, absolut necesare în contextul scăderii vânzărilor și accentuării blocajului financiar”.
”Avem nevoie de măsuri de susținere a economiei. Nu știu în ce măsură Comisia Europeană va viza propunerile PSD, dar și a celorlalte partide legate de acordarea unor credite fiscale, a unor facilități în anumite zone ale economiei pe care politicienii le consideră absolut esențiale pentru revenirea economică. Cred că soluția cea mai bună, din punctul meu de vedere, este să încercăm să vedem dacă nu putem reduce taxele pe muncă pentru a lăsa mai mulți bani în buzunarul oamenilor, singura soluție, din punctul meu de vedere, care poate relansa cu adevărat economia, având în vedere că România depinde, din păcate, foarte mult de consumul populației, de ceea ce cheltuim noi în viață de zi cu zi”, a adăugat consultantul economic.
Pe de altă parte, el și-a exprimat speranța că, în 2026, Guvernul va reuși să taie mai mult din ”cheltuiele năsăbuite, mai ales cu proiecte fanteziste, cum sunt construcția de stadioane, săli de sport, bazine și tot felul de lucrări edilitare, care n-au niciun impact economic, nu creează plus valoare, nu aduc bani la buget, nu creează lanțuri economice, nu creează locuri de muncă, în așa fel încât să fie justificate ca fiind necesare într-un an în continuare de criză”.
Execuția bugetului general consolidat în anul 2025 s-a încheiat cu un deficit cash de 146,03 miliarde lei, respectiv 7,65% din PIB, în scădere cu 1 punct procentual față de deficitul înregistrat în anul 2024, de 8,67% din PIB, a anunțat, marți, Ministerul Finanțelor.
În primele 11 luni ale anului 2025, deficitul bugetar a fost de 6,4% din PIB, respectiv 121,77 miliarde de lei.
