Franța rămâne principala putere agricolă a Europei, dar marjele sale de profit au scăzut puternic în 2025, un an dificil pentru toate sectoarele, cu un consum mai mic de vin, un șeptel în declin și un grâu mai dificil de exportat, transmite AFP.
În ultimul deceniu (2010-2020), Franța a pierdut 100.000 de ferme, iar jumătate din cei aproximativ 490.000 de operatori de exploatații agricole vor ajunge la vârsta de pensionare până în 2030. La acestea se adaugă frecvența tot mai mare a fenomenelor meteorologice extreme și a epizootiilor, precum și instabilitatea geopolitică.
În 2025, balanța agricolă a Franței (diferența dintre exporturile și importurile de produse agricole și agroalimentare) s-a redus până la 200 de milioane de euro: un punct de cotitură pentru o țară care a devenit al șaselea cel mai mare exportator european, după Țările de Jos, Polonia și Spania, în timp ce în 2000 ocupa locul al doilea.
Franța rămâne principalul producător și exportator de cereale din UE, dar pierde teren.
După o recoltă dezastruoasă de grâu în 2024, valoarea exporturilor a scăzut până la 6,6 miliarde de euro (de la 7,7 miliarde de euro în 2023), din cauza scăderii atât a prețurilor, cât și a volumelor. De atunci, acestea și-au revenit (creștere de 49% față de anul precedent, la sfârșitul lunii septembrie), impulsionate de recolta puternică din 2025.
Cu toate acestea, creșterea randamentelor nu compensează tendința de scădere a suprafețelor cultivate cu grâu, cea mai mică din ultimii 20 de ani, și nici scăderea prețurilor pe piețele globale.
Creșterea producției ar putea permite Franței să exporte între 16 și 17 milioane de tone de grâu în 2025-2026. Însă, în pofida majorării achizițiilor de grâu francez ale Marocului, acest obiectiv va fi dificil de atins fără Algeria, care a boicotat fosta putere colonială în 2025, sau a Chinei, care a făcut achiziții mici de grâu francez în ultimele luni.
Producătorii francezi de culturi agricole se confruntă, de asemenea, cu o scădere a prețurilor la cartofi, din cauza supraproducției din Europa, și cu o eroziune continuă a prețurilor zahărului, care penalizează cultivatorii de sfeclă de zahăr, în ciuda randamentelor bune.
În ceea ce privește fructele și legumele, Franța continuă să importe mai mult de jumătate din consumul său.
Un alt sector agricol francez care are probleme este vinul. Exporturile de vinuri și băuturi spirtoase au scăzut, din nou, anul trecut, cu 8% în valoare, afectate de războaiele comerciale cu Statele Unite și China, un curs de schimb nefavorabil și un consum mai scăzut.
Cu fiecare an care trece, excedentul înregistrat de Franța de pe urma comerțului cu vin, al treilea cel mai important produs exportat de Hexagon (după industria aerospațială și cosmetice) se erodează. Această situație reflectă și o scădere lentă a volumelor de vânzări pe toate piețele tradiționale, inclusiv în Franța, din cauza schimbării modelelor de consum.
În ceea ce privește recolta din 2025, aceasta ar putea fi cea mai mică din 1957, după un 2024 deja dificil, din nou din cauza schimbărilor climatice (secetă, val de căldură).
Al doilea mare producător mondial de vin după Italia, Franța tocmai a lansat un nou plan de ajutor pentru defrișarea viței de vie.
O altă tendință înregistrată de Franța este scăderea accelerată a șeptelului. Țara are în continuare cele mai mare efective de bovine din UE (15,7 milioane de capete la începutul anului 2025), dar tendința este de scădere din cauza lipsei de cumpărători și a bolilor animalelor. Sectorul se declară amenințat de acordurile de liber schimb încheiate de Bruxelles și se teme de concurența cărnii de vită braziliene sau australiene, produse în condiții de mediu și de bunăstare a animalelor mai puțin stricte.
Sectorul produselor lactate și celebrele sale brânzeturi au avut de suferit, în ciuda creșterii producției de lapte (peste 23 de miliarde de litri în 2025), din cauza tarifelor vamale impuse în China și Statele Unite.
Carnea de porc și ouăle franceze sunt suficiente pentru a satisface aproape întregul consum francez. Cu toate acestea, sectorul avicol a rămas în urmă în fața creșterii consumului și denunță importurile din Brazilia și Ucraina: unul din doi pui este importat.
În sectorul piscicol, Franța ocupă locul al doilea în Europa (după Spania) la pescuitul de pește și crustacee (473.000 de tone în 2023) și acvacultură (180.000 de tone). Dar peștele are o parte mică în dieta franceză și contribuie cu cinci miliarde de euro la deficitul balanței comerciale. Gustul francezilor, care ocupă locul al patrulea în topul marilor consumatori din Europa (33,7 kg pe cap de locuitor în 2022), s-a schimbat: în loc de merluciu sau calcan, aceștia preferă somonul și creveții, care reprezintă mai mult de o treime din importurile de pește.
