Aproximativ 72% dintre investitori consideră că disponibilitatea finanţărilor nerambursabile este un factor decisiv în alegerea unei ţări pentru a investi, rezultă din studiul EY Attractiveness Survey Romania 2024.
„Atât disponibilitatea, cât şi absorbţia fondurilor nerambursabile fac parte dintr-o serie de indicatori esenţiali care modelează peisajul investiţional al unei ţării, iar România se distinge în acest domeniu datorită diversităţii programelor de ajutor de stat şi a fondurilor UE dedicate susţinerii investiţiilor”, arată cercetarea.
Conform sursei citate, disponibilitatea granturilor în numerar conferă României un avantaj competitiv, având în vedere că alte ţări din Europa Centrală şi de Est optează, de obicei, pentru o combinaţie de finanţări rambursabile, nerambursabile şi stimulente fiscale.
Studiul arată că provocarea principală rămâne absorbţia eficientă a fondurilor şi maximizarea impactului acestora, în special în regiunile sau industriile mai puţin dezvoltate pentru ca România să îşi consolideze atractivitatea în această zonă, chiar dacă faţă de nivelul de referinţă european, aproape jumătate dintre investitori au menţionat că valoarea finanţărilor disponibile în România este superioară.
„România a alocat anul trecut sume consistente în fonduri nerambursabile pentru a stimula diverse sectoare economice, precum agricultura, energia verde, inovaţia sau industria manufacturieră, însă o îmbunătăţire a absorbţiei fondurilor este în continuare necesară pentru a impulsiona o creştere durabilă şi a se alinia cu priorităţile UE. În acelaşi timp, România rămâne unul dintre cele mai atractive state ale Uniunii în privinţa disponibilităţii granturilor în numerar către companiile private”, a declarat Sebastian Popescu, coordonator al liniei de servicii Consultanţă în domeniul granturilor şi stimulentelor, EY România.
La rândul său, Peter Latos, Strategy and Transactions Leader, EY România a afirmat că investitorii trebuie să se concentreze pe asigurarea faptului că proiectele sunt concepute pentru a îndeplini criteriile schemei relevante pentru a-şi maximiza probabilitatea de a obţine finanţare.
„Cu miliarde de euro disponibile României prin programele UE, PNRR şi ajutoare de stat, provocarea nu este disponibilitatea finanţării nerambursabile, ci capacitatea de a dezvolta suficiente proiecte bancabile, pentru a consuma acest tip de finanţare”, a menţionat Peter Latos.
Pe de altă parte, Venera Vlad, Associate Director EBRD susţine că finanţarea nerambursabilă este esenţială pentru extinderea şi modernizarea infrastructurii locale/regionale, având în vedere volumul mare de investiţii, pentru ca populaţia să beneficieze de servicii publice la standarde europene.
„Spre exemplu, numai în sectorul de apă este nevoie de aproximativ 25 de miliarde de euro pentru conformarea cu normele europene. De aceea, este necesară utilizarea eficientă a fondurilor nerambursabile pe lângă atragerea altor surse din sectorul privat”, a precizat Venera Vlad, Associate.
În cursul anului 2023, România a alocat fonduri nerambursabile în valoare totală de aproximativ 2 miliarde de euro, având ca obiectiv atât sprijinirea creşterii economice în diverse sectoare, cât şi reducerea decalajelor de dezvoltare economică între anumite regiuni ale ţării.
Cea mai mare parte a fondurilor nerambursabile, mai exact 700 de milioane de euro, a fost direcţionată către agricultură şi dezvoltarea rurală. Aceste fonduri au avut ca scop modernizarea practicilor agricole, creşterea productivităţii şi sprijinirea proiectelor de dezvoltare rurală.
Conform studiului, pe lângă agricultură, o sumă considerabilă de 550 de milioane de euro a fost alocată pentru proiecte de energie verde şi sustenabilitate, axate pe surse regenerabile, eficienţă energetică şi reducerea emisiilor de carbon, inclusiv sprijin pentru energia solară şi eoliană.
De asemenea, fondurile au susţinut inovaţia şi tehnologia prin finanţarea proiectelor de cercetare şi dezvoltare, precum şi a progreselor tehnologice. Granturi în valoare de 400 de milioane de euro au fost oferite companiilor din sectorul tehnologic, instituţiilor de cercetare şi proiectelor de colaborare între mediul academic şi industrie, promovând astfel inovaţia şi transferul tehnologic.
Industria manufacturieră a beneficiat, la rândul ei, de o alocare substanţială de 400 de milioane de euro, vizând sectoare diverse, precum construcţiile, produsele farmaceutice şi sectorul automotive. IMM-urile, pilonul central al economiei româneşti, au beneficiat de sprijin specific pentru îmbunătăţirea competitivităţii şi accesului pe pieţele externe.
„În ciuda planificării unor cheltuieli majore prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), România se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor nerambursabile. Deşi guvernul a avut în vedere cheltuirea a aproximativ 4 miliarde de euro pentru iniţiative publice şi private, în 2023, cheltuielile reale au fost mult sub aşteptări, atingând doar 1,2 miliarde de euro”, susţin autorii studiului.
Până în prezent, România a cheltuit doar 2,4 miliarde de euro de la începutul programului, ceea ce reprezintă mai puţin de o zecime din cei 29 de miliarde de euro disponibili până la sfârşitul anului 2026. Absorbţia fondurilor rămase va necesita o creştere semnificativă a ritmului de depunere a cererilor, revizuire şi aprobare a acestora, precizează sursa citată.
Totodată, Venera Vlad, Associate Director EBRD, consideră că este necesară o reformă administrativă profundă, astfel încât să se poată realiza investiţii cu impact regional care să contribuie la dezvoltarea zonelor rurale pentru a accelera ritmul accesului la finanţare, în special în zonele rurale mai puţin dezvoltate.
„În contextul actual, având în vedere fragmentarea excesivă a unităţilor administrative-teritoriale, procesul de decizie aferent investiţiilor de anvergură este dificil. Avem însă şi exemple pozitive, precum regionalizarea serviciilor de apă, începută în anul 2007, care a contribuit la creşterea capacităţii de operare şi de investiţii a operatorilor regionali, respectiv la extinderea serviciilor de apă în zona rurală”, a menţionat Venera Vlad.
Cercetarea mai arată că perspectivele pentru fondurile nerambursabile în România în următorii ani sunt promiţătoare, având în vedere alocările substanţiale estimate pentru diverse sectoare cheie.
„O concentrare strategică pe energia regenerabilă, transformarea digitală, automatizarea şi dezvoltarea capitalului uman va plasa România într-o poziţie favorabilă pentru atingerea obiectivelor naţionale şi pentru contribuirea la obiectivele mai largi ale Uniunii Europene”, susţin autorii studiului.
EY are peste 900 de angajaţi în România şi Republica Moldova şi oferă servicii integrate de audit, asistenţă fiscală, juridică, strategie şi tranzacţii, consultanţă către companii multinaţionale şi locale.
