ADN, „întinerirea” celulelor și medicina viitorului. Ce se discută astăzi pe scena Congresului Internațional de Longevitate

Cât de bine îmbătrânim nu se vede doar în numărul anilor din buletin. O serie de indicatori biologici pot oferi informații despre ceea ce se întâmplă în organism, iar monitorizarea lor ar putea avea un rol tot mai important într-o medicină orientată spre prevenție și menținerea sănătății pe termen lung. Este una dintre ideile aduse astăzi în prim-plan la Congresul Internațional de Longevitate de Dr. Ravi Kumar Chaudhary, cercetător specializat în medicină regenerativă și longevitate.

Bucureștiul reunește astăzi cercetători, medici și experți internaționali pentru cea de-a doua ediție a Congresului Internațional de Longevitate, desfășurat la Biblioteca Națională a României. Una dintre temele centrale ale evenimentului este trecerea de la simpla prelungire a vieții la prelungirea perioadei în care oamenii rămân sănătoși, activi și independenți.

Printre direcțiile de cercetare prezentate se află și medicina regenerativă, domeniu în care lucrează cercetătorul indian Dr. Ravi Kumar Chaudhary.

Pot fi „întinerite” celulele?

Una dintre întrebările asupra cărora cercetătorii încearcă să găsească răspuns este dacă celulele afectate de procesul de îmbătrânire pot fi readuse către o funcționare apropiată de cea normală.

„Pe măsură ce îmbătrânim, celulele sunt rănite sau își modifică funcționarea. Prin urmare, când vorbim despre regenerare, încercăm să îmbunătățim acele celule în funcția lor reală”, a explicat Dr. Ravi Kumar Chaudhary în cadrul Congresului.

O direcție investigată în prezent este reprogramarea celulară – modificarea unor mecanisme ale celulei astfel încât aceasta să poată recupera anumite caracteristici asociate unei stări biologice mai tinere. Cercetătorul atrage însă atenția asupra distanței dintre experimentele de laborator și tratamentele care pot ajunge efectiv la pacienți. O mare parte dintre aceste cercetări se află încă în faze experimentale, inclusiv pe modele animale, iar aplicarea lor la oameni necesită etape suplimentare de testare și validare.

„Când vine vorba de pacienți, va mai dura puțin timp, fiindcă, pentru a le aplica pacienților, avem nevoie de foarte multe teste de validare”, a precizat cercetătorul.

Longevitatea nu începe însă în laborator

Dincolo de tehnologiile care ar putea defini medicina următoarelor decenii, Ravi Kumar Chaudhary atrage atenția asupra unui instrument disponibil deja: monitorizarea organismului.

În viziunea sa, biomarkerii – indicatori biologici care pot fi măsurați și urmăriți în timp – pot oferi informații importante despre starea organismului și despre schimbările care apar înainte ca acestea să devină evidente în viața de zi cu zi.

Mesajul cercetătorului este simplu: „Ceea ce nu măsori, nu poți îmbunătăți.”

„Dacă nu știi ce se întâmplă în corpul tău, ce biomarkeri sunt în funcție și cum funcționează, atunci nu îi poți îmbunătăți. Deci trebuie să ne măsurăm biomarkerii pentru a-i putea îmbunătăți”, a explicat Dr. Ravi Kumar Chaudhary.

Specialistul a atras atenția și asupra stresului cronic și a nivelului de cortizol, în contextul factorilor care pot influența sănătatea pe termen lung.

De la „sunt bolnav?” la „cum evoluează sănătatea mea?”

Aici apare una dintre schimbările de perspectivă pe care medicina longevității încearcă să le aducă în discuție: analizele și datele biologice nu mai sunt privite exclusiv ca instrumente folosite atunci când apare o problemă, ci și ca modalități de a urmări evoluția sănătății în timp. Nu înseamnă că orice biomarker poate prezice longevitatea sau că valorile analizelor trebuie interpretate în afara contextului medical. Miza este mai degrabă construirea unei imagini mai precise asupra organismului, care să permită identificarea factorilor de risc și intervenția cât mai devreme.

Această direcție se înscrie în tema ediției din acest an a Congresului – „Din știință în practică medicală” – unde cercetători din șapte țări discută despre reprogramare celulară, telomeri, epigenetică, inteligență artificială, genom, medicină regenerativă și alte domenii aflate la frontiera cercetării longevității.

Iar dacă o parte dintre tehnologiile prezentate vor avea nevoie de ani de cercetare înainte de a ajunge în practica medicală, ideea formulată la București de Ravi Kumar Chaudhary este mult mai apropiată de prezent: pentru a înțelege cum îmbătrânim, trebuie mai întâi să putem măsura ce se schimbă în organism.