Adrian Vasilescu, consultant strategie în Banca Naţională a României (BNR), afirmă că din februarie intrăm din nou într-o zonă de dezinflaţie, ceea ce înseamnă o creştere încetinită a preţurilor, după avansul care s-a produs în prima lună din acest an.
„Luna februarie a fost în calculele şi în comentariile Băncii Naţionale o lună în care trebuia să ieşim din coama care s-a produs în ianuarie şi pe care Banca centrală a României a văzut-o, a văzut-o în imaginaţie şi în calcule. Şi a subliniat foarte clar pentru autorităţi şi pentru populaţie că mersul inflaţiei a fost lin, din ianuarie 2023 până inclusiv în decembrie 2023, în sensul că am avut ceea ce ne doream, adică o dezinflaţie. Deci nu deflaţie, ci dezinflaţie, care înseamnă o creştere încetinită a preţurilor. Din ianuarie şi până în decembrie preţurile au crescut tot mai încet până au ajuns la 6,61% în decembrie, ceea ce a fost ideal pentru România. Banca Naţională a anunţat atunci că această creştere lină se va întrerupe în ianuarie şi aşa a fost, şi că va dura numai în ianuarie, iar imediat după, lucrurile îşi vor relua cursul normal. Aşa s-a şi întâmplat: în ianuarie s-a produs o coamă şi raportul de ieri (miercuri n.r.) al statisticii anunţa exact că şi-a încheiat cursul şi că uşor din februarie intrăm din nou într-o zonă de dezinflaţie. Şi noi avem o ţintă (de inflaţie n.r.), nu este 2% ca la Fed, nu este 2% ca la Banca Centrală Europeană, pentru că realităţile României sunt altele, iar această ţintă a României este de 2,5% plus/minus un punct procentual. Deci ţinta de inflaţie se încadrează în România între 2,5% minus 1, adică 1,5%, şi 2,5% plus 1, adică 3,5%. Practic, în 2025 când este prezis că vom ajunge în ţinta de inflaţie asta se referă la pragul de sus al ţintei. Adică în jur de 3,5%”, a explicat Vasilescu.
Rata anuală a inflaţiei a coborât în luna februarie 2024 la 7,23%, de la 7,41% în ianuarie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,48%, cele nealimentare cu 7,82%, iar serviciile cu 11%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate miercuri.
BNR a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate în februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Adrian Vasilescu a afirmat că România a ales o marjă „mai convenabilă” pentru că ţara noastră a avut „lupte mari cu inflaţia”, care au fost inevitabile, pentru că se trecea de la preţuri planificate, stabilite de stat, la preţuri libere.
„Această trecere de la comandă la libertate economică ne-a costat foarte mult. Am plătit acest cost şi am intrat într-o zonă normală de economie de piaţă. Preţurile noastre se mişcă acum în economia de piaţă. Ele sunt libere cât pot fi de libere preţurile în lumea noastră, pentru că de la Keynes (John Maynard Keynes – n.r.) încoace visul clasicilor de a avea în totalitate o piaţă liberă, o piaţă care să se autoechilibreze s-a stins din cauza crizelor teribile care au lovit lumea”, a subliniat Vasilescu.
De asemenea, consultantul BNR a mai vorbit despre impactul liberalizării pieţei energiei şi eforturile depuse pentru a nu avea o inflaţie ridicată.
„În 2021, ianuarie, a intrat în vigoare libertatea preţului la gaze. În aceeaşi lună, în acelaşi moment, preţurile au crescut cu 20%, dintr-o dată. Odată când gazele au crescut şi ele cu 20% s-a mai adăugat 2%. Pe urmă încă 20% şi încă 20% şi iată că am fost nevoiţi să plătim un preţ pentru a ne asigura mai departe un curs normal, un curs care să curgă liber la produsele energetice şi la serviciile energetice. Banca Naţională a intervenit cu politica monetară, cu mult înainte de Fed, care a intervenit abia în martie 2022. Pe urmă în iulie 2022 a intervenit şi Banca Centrală Europeană. Banca Naţională a României a intervenit de două ori. În octombrie 2021 şi în noiembrie 2021, şi dintr-o dată a reuşit. Calculele arată că aveam neşansa să ne punem în cap o inflaţie de aproape 30% şi nu am avut niciodată o inflaţie peste 16%. Şi acest 16% a fost un vârf în noiembrie 2022. De atunci, din noiembrie 2022 preţurile au început să crească lin, tot mai lin şi am ajuns acum la un preţ care, iată, rata anuală a inflaţiei ajunge cam la acelaşi nivel cu rata de intervenţie a Băncii Naţionale”, a adăugat consultant strategie în Banca Naţională a României, Adrian Vasilescu.
