Afirmaţia unora că România este ”suprataxată” este neavenită; există o rezistenţă mare la corectarea deficitului bugetar

Afirmaţia unora că România este ”suprataxată” este neavenită, se arată în introducerea Raportului de analiză a convergenţei „România – Zona Euro Monitor” nr.16/2024 – „UE: provocări uriaşe şi constrângeri financiare tot mai severe”, în care se menţionează că există o rezistenţă mare la corectarea deficitului bugetar, întrucât aceasta echivalează cu o diminuare a absorbţiei interne, a consumului, a unor venituri.

„Cadrul de guvernanţă economică şi fiscală în UE a fost adaptat (şi aprobat în aprilie a.c.) unei realităţi ce are în vedere nivelul foarte înalt al datoriilor publice în nu puţine ţări, insuficienţe ale regulilor fiscale din Pactul de Stabilitate şi Creştere, presiuni mari pe bugetele publice ca urmare a schimbărilor climatice, tranziţiei energetice, necesităţii de a investi mai mult, de a creşte cheltuieli de apărare. Noul cadru menţine ca valori de referinţă 60 la sută din PIB pentru datoria publică şi 3 la sută pentru deficitul bugetar şi introduce ca variabilă operaţională „cheltuieli publice nete” (cheltuieli totale din care se scad serviciul datoriei şi cheltuieli temporare), cere statelor membre elaborarea de planuri fiscal-structurale care să asigure sustenabilitatea datoriei publce. Aceste planuri pun în relaţie reforme şi investitii, dinamica demografică, cu datoria publică. Cât de complicată este situaţia în UE după şocuri mari şi suspendarea regulilor fiscale în 2020 (anul Pandemiei), este intrarea altor ţări (Ungaria, Franţa, Slovacia, Polonia, Belgia, Italia, Malta) în procedura de deficit excesiv în acest an. Noul cadru vrea să ofere statelor membre mai multă flexibilitate, în acelaşi timp încercând să înscrie evoluţiile macroeconomice pe traiectorii mai aproape de „optim”. CE a trimis în iunie guvernelor traiectorii de referinţă ce sunt examinate în capitale, după care se vor elabora planuri structural-fiscale ce vor fi trimise la Bruxelles în toamnă”, se spune introducerea semnată de academicianul Daniel Dăianu.

Autorul menţionează că România a intrat sub incidenţa procedurii de deficit excesiv (PDE) în 2020, după ce fusese avertizată că trebuie să corecteze un deficit structural ce depăşise 4% din PIB. În 2020, din cauza efectelor Pandemiei, deficitul a trecut de 9% din PIB, iar în anii următori (2021 şi 2022) deficitul a scăzut la circa 7,2 şi respectiv 6,3% din PIB – conform metodologiei ESA (pe angajamente). În 2023 deficitul măsurat de CE a fost în jur de 6,6%, cel cash fiind de 5,7%, acesta din urmă fiind mai puţin relevant întrucât a inclus amânări la plată şi neefectuarea unor cheltuieli de capital.

Consiliul Fiscal (CF), în analiza draftului de buget (din decembrie 2023) a considerat că ţinta programată de Guvern nu este plauzibilă şi a anticipat un deficit probabil în jur de 6,4% din PIB. Pentru anul acesta, în prognoza de primăvară CE vede deficitul bugetar la 6,9% din PIB. La jumătatea acestui an, deficitul bugetar a fost de 3,6% din PIB. CF a examinat execuţia bugetară şi vede acum deficitul la peste 7% din PIB în 2024. În execuţia bugetară sunt venituri nominale mai mari, în timp ce cheltuielile au mers prea repede.

„Nu peste mult timp, Guvernul va trimite planul fiscal-structural la CE. Având în vedere mărimea deficitului bugetar şi că este necesară crearea de spaţiu fiscal (cel puţin 1,5% din PIB), o corecţie bugetară ce acoperă o perioadă de peste 4 ani are sens. Aceasta şi fiindcă reforme importante (pensii, salarii) au impact bugetar semnificativ. Dar reacţia pieţelor financiare este o necunoscută şi nu trebuie să fie subestimată. Cum observă CF, banii europeni sunt în buget, în cea mai mare parte, atât pe partea de cheltuieli cât şi pe cea de venituri. Unii bani din PNRR nu sunt granturi şi există partea de co-finanţare la fonduri structurale, dar aceste componente bugetare nu explică mărimea deficitului. În esenţă, deficitul bugetar derivă din exces de cheltuieli. Iar acest exces este mult peste cheltuielile de capital (în buget sunt prognozate la circa 2,4% din PIB în acest an). Este bine că se încearcă efectuarea de investiţii cât mai mari din resurse europene, dat fiind că PNNR nu este repetabil, iar alocările de fonduri structurale şi de coeziune este posibil să scadă în viitor”, se spune în Raport.

Conform sursei citate, presiunile pe bugetul public vor creşte dacă sunt luate în considerare şi nevoile de apărare, angajamentul de a avea cheltuieli cu scop militar de 2,5% din PIB. În 2023 acestea au fost, potrivit datelor NATO, de 1,6% din PIB.

„Dat fiind că ajustarea bugetului public nu se poate face numai pe parte de cheltuieli şi având în vedere presiuni viitoare pe bugetul public (apărare, educaţie, sănătate publică, etc.), creşterea de venituri bugetare este absolut necesară. Această creştere nu se poate rezuma la o colectare de taxe şi impozite mai bună, ci reclamă şi schimbări în regimul fiscal. Nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale (26-27 la sută din PIB, inclusiv contribuţii) este rezultat şi al unui regim fiscal ce a favorizat evaziunea şi evitarea plăţilor de taxe şi impozite (tax avoidance); a favorizat practici rele ca includerea de cheltuieli personale în cheltuielile firmelor, plata de salarii la negru. Au fost comise greşeli flagrante în regimul fiscal cu ani în urmă, când reduceri de TVA au condus la diminuare de venituri fiscale de circa 4% din PIB. De aici creşterea contribuţiilor sociale pentru a se compensa pierderea de venituri. Un rezultat este că munca a devenit relativ suprataxată faţă de capital. Afirmaţia unora că România este „suprataxată” este neavenită. Există însă o rezistenţă mare la corectarea deficitului bugetar, întrucât aceasta echivalează cu o diminuare a absorbţiei interne, a consumului, a unor venituri. Fapt este că bugetul public se împrumută prea mult, că deficitul de cont curent este prea mare (în jur de 7% din PIB) şi are finanţare prin împrumuturi externe în jur de 50%”, se arată în Raport.

Potrivit autorului, este de remarcat că atenuarea deficitului de cont curent se datorează şi remiterilor de peste 6 miliarde euro anual din străinătate.