Ambițiile de mediu ale Bruxelles-ului dăunează grav fermierilor din UE

Guvernele țărilor UE s-au confruntat în această perioadă cu protestele virulente ale fermierilor. Nemulțumiți de scumpirea inputurilor, de prețurile mici oferite pentru produsele lor, de povara tot mai grea a condițiilor de mediu impuse prin Pactul verde european (Green Deal) sau de concurența neloială venită dinspre Ucraina, fermierii au ieșit în stradă pentru a avertiza că au ajuns la capătul răndării și și-au vărsat furia pe Comisia Europeană pe care au acuzat-o că îi condamnă la sărăcie. În fața avalanței de proteste, Executivul de la Bruxelles a făcut un pas în spate și a anunțat că retrage controversata lege privind pesticidele. Asta este însă doar partea plină a paharului pentru că ce dă cu o mână, Comisia Europeană se pregătește să ia cu amândouă. 

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat retragerea regulamentul privind reducerea consumului de pesticide în agricultură. Prevederile lui au generat vii controverse, având în vedere că el propunea în prima variantă reducerea consumului la fel pentru toate țările, indiferent de cantitate de pesticide folosite. El prevedea, de asemenea, interzicerea totală a acestor produse în zonele sensibile, cum ar fi spațiile verzi urbane și siturile Natura 2000, și promova adoptarea de alternative cu „risc scăzut”. Anul trecut, proiectul a fost respins de Parlamentul European cu 299 de voturi pentru, 207 împotrivă și 121 de abțineri, iar acum este blocat în negocieri politice între statele membre unde părerile sunt împărțite. „Comisia a propus SUR, cu scopul meritoriu de a reduce riscurile legate de produsele chimice de protecție a plantelor. (…) Dar propunerea SUR a devenit un simbol al polarizării. Ea a fost respinsă de Parlamentul European. Nu mai există niciun progres nici în Consiliu. De aceea, voi propune Colegiului să retragă această propunere”, declara von der Leyen, în fața Parlamentului European la Strasbourg pe  fondul protestelor declanșate de agricultori, dar și a unei reacții tot mai puternice din partea dreptei împotriva planului Green Deal. 

Von der Leyen, schimbare de discurs

Indiferentă până acum la protestele transmise de fermieri, Von der Leyen s-a arătat mult mai conciliantă precizând că agricultori „merită să fie ascultați” în timp ce se confruntă cu ravagiile provocate de schimbările climatice, invazia Rusiei în Ucraina și criza costului vieții. „Numai dacă fermierii noștri vor putea trăi din pământ vor investi în viitor. Și numai dacă ne atingem împreună obiectivele în materie de climă și de mediu, agricultorii vor putea continua să își câștige existența. Fermierii noștri sunt foarte conștienți de acest lucru. Ar trebui să avem mai multă încredere în ei”, a mai afirmat aceasta. Bineînțeles, președinte Comisiei Europene a evitat să spună în discursul său cine a oprit Bruxelles-ul până acum să țină cont de nemulțumirile fermierilor. În plus, trebuie menționat că problema pesticidelor a fost amânată, nu încheiată. Von der Leyen a strecurat în discursul său faptul că problema reglementării pesticidelor va rămâne pe ordinea de zi și ar putea face obiectul unei „noi propuneri mult mai mature”. Când se va întâmpla asta? Cel mai sigur după alegerile pentru Parlamentul European, care sunt prevăzute anul acesta, revenind astfel viitoarei Comisii Europene sarcina să tranșeze această problemă.

Agricultura românească, săracă și curată

Dorința Uniunii Europene de a reduce la jumătate consumul de pesticide în agricultură până în 2030 comparativ cu perioada 2015-2017 s-a lovit de la început de opoziția mai multor state, printre care s-a aflat și România. Alături de alte zece țări, România semna în octombrie anul trecută o scrisoare în care se cerea îndulcirea prevederilor incluse în proiectul Comisiei Europene. Prin acest demers se solicita eliminarea modului în care Comisia Europeană propunea să fie calculate țintele naționale de consum. Trebuie subliniat că și în cazul s-ar fi acceptat varianta îmbunătățită de regulament care includea ținte naționale de reducere a consumului, scăderea nu putea fi mai mică de 35% comparativ cu consumul din perioada 2015-2017 și ar fi pus agricultura românească într-o poziție și mai dificilă decât este acum din acest punct de vedere, pentru că la noi consumul este oricum foarte scăzut. Potrivit statisticii, în perioada 2011 – 2021, reducerea consumului de pesticide în agricultura românească a fost de 27%.

Ce cantitate de pesticide folosesc statele UE

Conform ultimelor date publicate de Eurostat, în 2021, la nivelul UE au fost vândute 355.175 de tone de pesticide. Cantitatea reprezintă o creștere de 2,7% față de 2020 (când s-au comercializat 346.000 de tone). În ceea ce privește pesticidele vândute, cele mai mari volume de vânzări în 2021 au fost pentru „fungicide și bactericide” (44%), „erbicide” (34%) și „insecticide și acaricide” (14%). Dintre țările UE, cel mai mare volum de pesticide vândute în 2021 s-a înregistrat în Spania (21% din totalul UE), Franța (20%), Germania și Italia (ambele 14%). Aceste patru țări se numără printre principalii producători agricoli ai UE. Comparativ cu 2011, 11 din cele 16 țări UE cu date disponibile au înregistrat o scădere a vânzărilor de pesticide în 2021. Cele mai puternice scăderi au fost înregistrate în Cehia (-36%), Danemarca (-35%) și Portugalia (-32%), urmată de Italia (-29%) și România (-27%). În schimb, Letonia (+85%) și Austria (+68%) au raportat vânzări semnificativ mai mari de pesticide în 2021 decât în ​​2011. 

Glifosat pentru încă zece ani 

În cursul anului trecut Comisia Europeană a mai făcut un pas în spate și a anunțat că va reînnoi autorizarea glifosatului în Uniunea Europeană pentru 10 ani, în urma unui vot al statelor membre. Decizia Comisiei Europene a fost influențată de un raport din 2023 al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), care aprecia că nivelul de risc nu justifică interzicerea glifosatului. Acesta este folosit ca substanță activă în mai multe erbicide. „România și Bulgaria sunt oricum țările UE care utilizează cele mai mici cantități de pesticide în agricultură. A ne obliga pe noi să reducem și mai mult consumul de pesticide nu era un lucru corect. Comisia Europeană, dacă tot ne vorbește despre o agricultură cât mai curată, putea să le ceară țărilor care utilizează foarte multe pesticide, cum ar fi Spania, Franța, Germania etc, să-și alinieze consumul la cel al României și Bulgariei. Asta ar fi fost o măsură care punea pe picior de egalite toate țările UE. Comisia Eurpeană trebuia să dea dovadă de mai multă flexibilitate în ceea ce privește politicile incluse în Acordul verde european. De abia acum când s-a văzut asaltată de furia fermierilor doamna Von der Leyen face un pas în spate și pasează problema viitorului Parlament European. Deci se poate și asta trebuie să le arate și fermierilor români că pot forța Guvernul să-i asculte”, explică Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară.

Reducerea emisiile de gaze cu efect de seră cu 90%

Dacă în problema pesticidelor Comisia Europeană a revenit la sentimente mai bune, în schimb este hotărâtă să înăsprească condițile de mediu, abordare care va pune sub presiune și fermierii. Comisia Europeană vrea să impună blocului comunitar să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 90% până în 2040, o ţintă care va pune la încercare apetitul politic al Europei pentru continuarea combaterii schimbărilor climatice înainte de alegerile europarlamentare, după cum scria agenția Reuters. Potrivit recomandărilor Executivului comunitar, consultate de Reuters, UE va sprijini o ţintă vizând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 90% comparativ cu nivelurile din 1990. De noua reglementare, care va cădea tot în sarcina viitorului Parlament European, sunt vizate demeniile tronsporturi, energie, agricultură. Acest plan, care va duce inevitabil la înăsprirea condițiilor de mediu, nu este deloc ieftin. UE estimează că va trebuie să investească circa 1,5 trilioane de euro anual între 2031 și 2040 pentru atingerea țintei. De unde vor veni banii necesari susținerii acestor ambiții, nu este deocamdată clar, dar este sigur că și sectorul privat va trebui să participe, iar efectul va fi creșterea prețurilor în aceste sectoare. Pentru fermieri, acest plan ar fi o nouă lovitură, în condițiile în care agricultura este responsabilă doar de 10% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE.  „Prin politicile şi sprijinul adecvat, sectorul agricol poate juca, de asemenea, un rol în tranziţie, asigurând în acelaşi timp o producţie alimentară suficientă în Europa, asigurând venituri echitabile şi furnizând alte servicii vitale, cum ar fi consolidarea capacităţii solurilor şi a pădurilor de a stoca mai mult carbon. Un dialog global cu industria alimentară în sens larg, inclusiv dincolo de poarta fermei, este esenţial pentru succesul în acest domeniu şi pentru dezvoltarea unor practici şi modele de afaceri durabile”, arăta Comisia Europeană cu ocazia prezentării noului său plan.