Numărul de modificări fiscale din ultimii şapte ani şi jumătate este de 554, respectiv 1,2 norme modificate pe lună sau 74 pe an, a declarat, vineri, Ana Bobircă, cofondator The Tax Institute, la evenimentul de lansare a organizaţiei.
„Am plecat în realizarea studiului nostru de la constatarea că există un număr foarte mare de modificări fiscale şi că ritmul acestora s-a accelerat în ultimii ani şi ca să verificăm dacă această înţelegere a noastră este corectă, am realizat un inventar al acestor modificări fiscale. Acest demers a fost unul foarte laborios, rezultatele lui au fost edificatoare chiar şi pentru noi şi o să vedeţi dimensiunea acestor modificări. Aici aveţi un rezultat intermediar al studiului nostru, respectiv numărul de modificări, numărul de acte modificate, dar şi numărul de articole şi modificări propriu-zise 554 într-o perioadă de 7,5 ani. Asta înseamnă cam 1,2 norme modificate pe lună, adică aceste 74 de modificări pe an. Poate că merită adăugat aici, de asemenea, că frecvenţa acestor modificări pe perioada noului cod fiscal a fost de aproximativ trei ori mai mare decât pe perioada vechiului cod fiscal”, a spus Ana Bobircă.
The Tax Institute, primul think tank de fiscalitate din România, a lansat studiul „Modificările Noului Cod Fiscal: Inventar şi impact (2015-2023)”. Evenimentul de lansare a The Tax Institute, primul think tank de fiscalitate din România a avut loc la Banca Naţională a României.
Potrivit unui comunicat de presă al think tank-ului, Noul Cod Fiscal a suferit 554 de modificări, efectuate prin 107 legi, OG şi OUG, într-o perioadă de 84 de luni, rezultând o frecvenţă de 1,3 norme de modificare lunar. Au fost introduse şi ulterior abrogate 42 de alineate. De asemenea, există şi un număr semnificativ de alineate modificate de mai multe ori de-a lungul perioadei analizate. Dacă la intrarea în vigoare, Noul Cod Fiscal avea 2.382 de alineate, în anul 2023 ajunge la 2.785 de alineate, doar 1.466 dintre acestea rămânând nemodificate. În comparaţie cu Vechiul Cod Fiscal, numărul rectificărilor a fost de 3,2 ori mai mare.
Ca urmare a acestor modificări, într-o perioadă în care România a avut creşteri economice solide (cu excepţia anului pandemiei, 2020), s-a înregistrat o scădere a veniturilor bugetare totale de 0,53% din PIB în 2022, faţă de 2016.
Studiul analizează efectele modificărilor asupra fiecărui tip de venit bugetar în parte, cât şi interacţiunea între diverse tipuri de venituri bugetare, concluziile arătând că principiul vaselor comunicante funcţionează negreşit şi în domeniul fiscalităţii. Spre exemplu, s-a ajuns ca doar aproximativ 10% dintre companiile active în România să mai datoreze impozit pe profit. Această situaţie a fost rezultatul unei serii de măsuri: eliminarea din 2017 a impozitului pe profit pentru companiile mari din HoReCa şi înlocuirea acestuia cu un derizoriu impozit specific, creşterea plafonului de venit până la care se poate aplica regimul fiscal al microîntreprinderilor la 500.000 euro (în 2017) şi mai apoi la 1.000.000 euro, precum şi eliminarea limitării aplicabilităţii regimului fiscal al companiilor care obţin venituri din consultanţă şi management (din 2018).
The Tax Institute este format din experţi în drept şi fiscalitate, alături de specialişti recunoscuţi din domeniul politicilor publice, advocacy şi consultanţă financiară şi îşi propune să contribuie la dialogul public referitor la legislaţia fiscală şi economică prin studii şi analize fundamentate ştiinţific, bazate pe experienţa îndelungată a practicienilor din drept şi fiscalitate, precum şi a specialiştilor din mediul academic.
