Analiza AEI: De ce are România cele mai mari creșteri ale prețurilor la gaze și energie electrică din Europa

Plasarea României în topul creșterii prețului la nivel european, conform datelor Eurostat, demontează ideea mult vehiculată, cum că prețurile au crescut peste tot și se datorează conjuncturii internaționale. Faptul că în România aceste prețuri au crescut cu mult peste media europeană, arată că într-o țară ca România unde peste 90% din energia electrică și gaze sunt produse la nivel național, cauzele principale au fost interne, susține Asociația Energia Inteligentă (AEI).

„În urmă cu mai bine de un an (31 ianuarie 2022), arătam că  Românii sunt condamnați să scoată oricum banii din buzunar, prin facturi mărite sau prin impozite mărite!. Atunci s-a ales prima soluție, găsindu-se o modalitate de a aduce bani la bugetul de stat prin derularea unor acțiuni de stimulare a măririi prețului la gaze și energie electrică. Însă de la acel moment nevoile statului au crescut și este nevoie de alți bani, pe de o parte prin refuzul modificării plafoanelor ridicate la prețul gazelor și energiei electrice (astfel încât să se mențină prețul mare la consumatorul final) și pe de altă prin noi biruri care se vor aplica românilor„, spune președintele AEI, Dumitru Chisăliță.

Mărirea prețurilor din anul 2021, trebuia să asigure „suficiente” resurse la bugetul de stat până după alegerile din 2024, până când probabil se dorea amânarea supraimpozitării, dar scăderea prețurilor la energie la nivel mondial și mâna prea lungă a cheltuielilor statului, făcea necesară creșterea impozitelor încă din acest an. Alimentarea cu bani a bugetului de stat, este o normalitate atât timp cât acești bani se cheltuie în intersul cetățenilor (spitale, autostrăxi, drumuri etc.) și colectarea lor se face în mod transparent (ex. fără a recurge la generarea de scumpiri ale utilităților).

„Așa cum arătam într-o analiză în data de 15 februarie 2022 –Cum a crescut prețul la gaze?  modificarea legislație românești, în iunie 2020, introducerea obligației pentru furnizorii de gaze să nu vândă toate gazele a creat o falsă cerere a gazelor mai mare decât oferta și astfel a fost demarat, în luna octombrie 2020, procesul de creștere a prețului gazelor naturale în România. Este important să vedem statisticile, care arată că în anul 2020 când prețurile în Europa scădeau, în România acestea creșteau. În a doua parte a anului 2021, când deja prețurile la gaze în România erau pe trend de creștere de 6 luni, au început să crească prețul și în Europa„, scrie AEI în analiza sa.

Al doilea moment în care acțiunile autoritățile au „tras” prețul în sus a fost chiar prin legea plafonării în octombrie 2021, atunci când autoritățile au impus un preț de referință de 370 lei/MWh, preț de 2,4 ori mai mare decât prețul anului 2020 și de 1,8 ori mai mare decât prețul din septembrie 2021. Dacă înaintea stabilirii acestui preț de referință de către stat oferta de preț la consumatorul casnic era de 220 lei/MWh, după ”permisiunea” dată de stat furnizorilor de a se vinde gazele cu 370 lei/MWh, ofertele de preț a ajuns rapid să depășească această valoare.

Statul și-a crescut încasările din creșterea prețurilor la gaze cu 60%, în doi ani, dar are nevoie de mai mulți bani.

„Atenționam în 25 februarie 2022 că Măsurile de scădere a prețurilor la gaze ale autoritățiilor, vor aduce prețuri mai mari la consumatori cu până la 130%. Astăzi ne dăm mirați, când Eurostatul arată că prețul gazelor în România a crescut cu 165%. În februarie 2022 atrăgeam atenția că măsurile propuse de autorități, vor aduce prețuri la consumatorul final casnic de 0,295 lei/kWh (atăzi prețul mediu conform datelor ANRE este de 0,287 lei/kWh), dar prin Planul de Măsuri de Urgență Energetică înaintat de Asociația Energia Inteligentă încă din august 2021 și reluat în februarie 2022, arătam că există posibilitatea ca factura românului să crească doar cu 22%, similar cu creșterea medie care au existat în Europa, conform datelor Eurostat în anul 2022, propunere care nu a fost acceptată de autoritățile române„, afirmă Dumitru Chisăliță.

„Să privim atenți cifrele de atăzi cu cele previzionate în urmă cu un an și să vedem, cât sunt de apropriate, fără să ne poată spune cineva: nu aveam de unde să știm că se va întâmpla asta. Analizele, semnalele de alarmă, atenționările, soluțiile au fost pe masă, dar adevăratuș scop nu era să avem facturi mici la consumatorul final, ci bani la bugetul de stat. Obținerea banilor la bugetul de stat nu este o acțiune negativă, dacă ar exista o abordare transparentă și dacă bani ar fi cheltuiți corespunzător.

Bineînțeles au existat și furnizori interni sau furnizori din alte țări care au profitat de aceste situații, beneficiind și aceștia de oportunitatea creată, sărăcind populația României. Legislația de protejare a consumatorilor a fost în mod special în continuu modificată în ultimii ani pentru a arăta opiniei publice preocuparea față de problema facturilor, dar în fapt așa cum arătam într-o analiză acum 2 ani Creșterea prețurilor la energie nu este justificată, dar suntem duși cu vorba până ne obișnuim cu ideea și plătim„, este concluzia analizei AEI.