Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT) solicită, într-o scrisoare deschisă adresată prim-ministrului interimar Ilie Bolojan, inițierea unui dialog pentru găsirea unui mecanism permanent de sprijinire a forței de muncă în turism și HoReCa și menținerea capitalului uman în perioadele de contracție economică.
‘Prezenta scrisoare pornește de la o preocupare pe care, suntem convinși, o împărtășim cu toții: modul în care economia românească poate traversa o perioadă de încetinire fără a pierde ceea ce este cel mai greu de reconstruit ulterior – companii viabile, locuri de muncă și încrederea mediului de afaceri de a continua să investească. Inițiativa aparține organizațiilor reprezentative din turism și HoReCa, deoarece acesta este domeniul pe care îl cunoaștem în mod direct și în care putem documenta, cu date și exemple concrete, efectele pe care actualul context economic începe să le producă. Nu susținem însă că aceste efecte sunt specifice exclusiv sectorului nostru. Dimpotrivă, apreciem că multe dintre provocările cu care ne confruntăm sunt resimțite, în forme diferite, și de alte ramuri ale economiei’, a scris președintele ANAT, Cristian Bărhălescu, în scrisoarea menționată.
Acesta a precizat că demersul celor din turism și din HoReCa se adresează, în egală măsură, Guvernului și organizațiilor reprezentative ale mediului de afaceri.
‘Nu contestăm necesitatea măsurilor de consolidare fiscal-bugetară și nici obiectivele pe care acestea le urmăresc. Reducerea dezechilibrelor macroeconomice este o condiție esențială pentru stabilitatea economică a României. Considerăm însă că orice intervenție majoră în economie trebuie însoțită de o evaluare continuă a efectelor pe care le produce și, atunci când acestea afectează activitatea economică și ocuparea forței de muncă, de instrumente capabile să atenueze aceste consecințe. În acest spirit, considerăm util ca dezbaterea privind consolidarea fiscală să fie completată de o discuție la fel de serioasă despre menținerea competitivității economiei românești și despre capacitatea companiilor de a traversa perioadele dificile fără pierderi ireversibile de locuri de muncă și de capital economic’, precizează sursa citată.
ANAT arată, în context, că datele Institutului Național de Statistică (INS) și cele mai recente analize ale Comisiei Europene și ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) transmit același mesaj: economia României traversează o perioadă de încetinire. După contracțiile înregistrate la sfârșitul anului 2025 și începutul anului 2026, prognozele pentru acest an au fost revizuite în scădere, iar OECD estimează o diminuare a PIB de 0,1%, explicată în principal prin efectele consolidării fiscal-bugetare, încetinirea consumului și menținerea unui climat ridicat de incertitudine.
În viziunea șefului ANAT, aceste evoluții nu sunt rezultatul unei singure decizii și nici al unei singure guvernări, ci ‘reflectă suprapunerea unor factori externi peste dezechilibre economice acumulate în timp și peste un proces necesar de consolidare fiscal-bugetară’.
‘În ultimele luni, economia a fost nevoită să absoarbă simultan efectele consolidării fiscale, încetinirea consumului, creșterea costurilor de operare și majorarea costului muncii. Începând cu 1 iulie 2026, salariul minim brut a fost majorat cu 6,8%, măsură ale cărei efecte economice se vor vedea în perioada următoare, în special în sectoarele în care utilizarea forței de muncă este intensivă. Privită individual, fiecare dintre aceste măsuri poate avea o justificare economică și socială legitimă. Problema apare atunci când efectele lor se suprapun într-un interval prea scurt pentru ca economia să se poată adapta prin mecanismele sale normale’, notează Cristian Bărhălescu.
Patronatele din turism sunt de părere că experiența ultimilor ani arată că România a fost nevoită, în repetate rânduri, să reacționeze după producerea efectelor economice, iar pandemia, criza energetică, inflația și actualul proces de consolidare fiscală au fost intervențiile reactive și ‘aproape întotdeauna mai costisitoare decât mecanismele construite din timp’.
‘Politicile publice nu se încheie în momentul în care sunt adoptate. Ele se încheie atunci când efectele lor au fost evaluate, iar acolo unde acestea generează costuri economice și sociale disproporționate au fost identificate și aplicate măsurile necesare pentru limitarea lor. În realitate, cea mai ieftină politică publică nu este aceea care repară efectele unei crize, ci aceea care reușește să le prevină’, susține ANAT.
Potrivit INS, numărul turiștilor sosiți în structurile de cazare a scăzut cu 6,1%, în perioada ianuarie-aprilie 2026, față de perioada similară a anului precedent, iar înnoptările au înregistrat, de asemenea, un recul semnificativ. În luna aprilie, numărul înnoptărilor a fost cu 11,6% mai mic decât în aprilie 2025.
În viziunea organizației patronale, aceste rezultate nu pot fi explicate printr-o singură cauză, ci reprezintă efectul suprapunerii mai multor decizii și evoluții economice care, analizate individual, pot părea justificate, dar care, împreună, au produs un impact semnificativ asupra industriei, cum ar fi modificarea sistemului voucherelor de vacanță.
În acest sens, informațiile centralizate de ANAT relevă faptul că valoarea decontărilor voucherelor de vacanță s-a redus cu 61,5%, în primele cinci luni ale anului în curs, față de aceeași perioadă din 2025, de la aproximativ 557 milioane lei la 214,5 milioane lei, cu un vârf al scăderii de peste 70% în luna mai. În același timp, valoarea voucherelor achiziționate de către angajatori a scăzut cu 8,8%, ceea ce confirmă că modificarea mecanismului produce efecte semnificative asupra pieței turistice.
‘Evoluția prețurilor din ultimii ani a compensat în parte reducerea volumului serviciilor turistice comercializate. Cu alte cuvinte, scăderea cifrei de afaceri este atenuată statistic de inflație, însă numărul efectiv de servicii vândute și de turiști este semnificativ mai mic. Tocmai de aceea, operatorii din industrie estimează că, în cazul turismului intern, reducerea volumelor se apropie de 30%, efect resimțit în special după modificarea sistemului voucherelor de vacanță’,
Pe de altă parte, România continuă să valorifice insuficient una dintre cele mai importante oportunități de dezvoltare ale industriei: turismul de incoming.
‘În timp ce alte state din regiune tratează atragerea turiștilor străini ca pe o prioritate economică și un export de servicii, România continuă să aloce resurse reduse promovării externe, insuficiente pentru a genera o schimbare de anvergură. Bugetele anuale dedicate promovării turistice sunt infime în raport cu impactul economic pe care incoming-ul îl poate genera prin venituri externe, investiții și locuri de muncă’, explică președintele ANAT.
În ceea ce privește forța de muncă din turism, diferența de sezonalitate dintre România și alte destinații estivale, precum Grecia, se traduce direct în stabilitatea veniturilor și în capacitatea angajatorilor de a păstra personalul calificat.
‘În lipsa unor mecanisme care să permită menținerea raporturilor de muncă în perioadele de reducere temporară a activității, o parte importantă a angajaților aleg piețe externe care oferă venituri stabile și contracte pe durate mai mari. Competitivitatea industriei depinde și de cadrul fiscal în care aceasta funcționează. Turismul nu concurează doar prin calitatea serviciilor sau prin atractivitatea destinației, ci și prin politicile publice ale statelor. Menținerea unui regim de TVA competitiv pentru serviciile turistice reprezintă un instrument utilizat pe scară largă în Europa pentru susținerea competitivității destinațiilor. O nouă majorare a TVA ar afecta direct capacitatea României de a concura cu destinațiile din regiune și ar diminua atractivitatea investițiilor într-un sector aflat deja sub presiunea încetinirii cererii și a creșterii costurilor’, afirmă specialistul.
Ca atare, ANAT solicită construirea unui mecanism prin care statul să poată limita costurile sociale generate de perioadele de ajustare economică, indiferent dacă acestea sunt provocate de crize externe sau de efectele unor politici publice interne, deoarece ‘omul trebuie să rămână în centrul politicilor economice, pentru că, în final, el este cel care suportă consecințele fiecărei decizii’.
De asemenea, în funcție de natura dificultăților și de specificul fiecărui domeniu de activitate, un astfel de mecanism ar putea include programe de tip Kurzarbeit, credite fiscale destinate păstrării locurilor de muncă, facilități temporare privind fiscalitatea muncii, scheme de sprijin pentru formarea profesională sau alte instrumente care și-au demonstrat eficiența în alte state europene.
