Senatoarea USR Anca Dragu critică, într-o postare pe pagina sa de Facebook, coaliția PSD-PNL pentru modul în care este construit bugetul pentru 2024. „Coaliția PSD-PNL repetă greșeala de anul trecut, supraestimând veniturile pe 2024 cu circa 20 de miliarde de lei și subestimând cheltuielile cu aprox 21 de miliarde de lei”, spune senatoarea.
„Ținta de deficit pentru 2024 este de 5% din PIB, pe hârtie, respectiv 86.6 miliarde lei. Este o cifră total nerealistă! Estimez un deficit de circa 7,2% din PIB, mai exact un deficit de 127,8 miliarde de lei, adică cu peste 41 de miliarde de lei mai mult decât estimează Guvernul!
Coaliția PSD-PNL repetă greșeala de anul trecut, supraestimând veniturile pe 2024 cu circa 20 de miliarde de lei și subestimând cheltuielile cu aprox 21 de miliarde de lei.
Guvernul a aplicat teoria numerelor aleatorii atunci când a construit bugetul pe 2024! Pe partea de cheltuieli, lipsesc din proiectul bugetului de stat pe 2024 circa 21 mld.lei, astfel:
- circa 6 mld. de lei de la cheltuieli cu dobânzile lipsesc, adică dobânzile vor ajunge la 40 de miliarde de lei. România plătește în prezent cele mai mari dobânzi la creditele guvernamentale din Europa (circa 7% pe an).
- circa 5 mld. de lei lipsesc de la pensii. Oare nu se va ține Guvernul de promisiunea de majorare a pensiilor? Sau pensionarii vor păți ca dascălii?
- alte 5 mld. de lei lipsesc de la cheltuielile prevăzute cu schema de compensare și plafonare a prețurilor la energie si gaze. Statul a acumulat 6 luni de întârziere în ceea ce privește decontarea costurilor suportate de furnizorii de energie cu plafonarea prin lege a prețurilor la consumatori.
- 5 miliarde de lei lipsesc de la Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) şi de la Programul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”. Aici, suma poate fi chiar de 10 miliarde, dacă judecăm după datoriile acumulate de autoritățile locale către firme în 2023, angajamentele pentru 2024 și presiunea anului electoral.
Foarte ambițioasă intenția guvernului de a duce deficitul bugetar la 5% din PIB în anul 2024, doar că în realitate va fi în jur de 7,2%.
La fel ca anul trecut, veniturile sunt supraestimate. Guvernul ia în calcul creșterea veniturilor bugetare de circa 1 punct procentual din PIB, respectiv la 33,8 % din PIB, ca urmare a noilor impozite, precum și dintr-o mai bună colectare și digitalizarea ANAF. Însă, creșterea taxelor va duce la o scădere a bazei de impozitare. Dacă taxarea pe salarii ar crește, de exemplu, acest lucru afectează costurile firmelor și diminuează profitul, implicit banii pe care speră Guvernul să-i obțină din impozitarea acestuia.
Ministrul Finanțelor promite o creștere a veniturilor din încasările suplimentare, ca urmare a măsurilor de digitalizare ce, poate, se vor aplica. Ar fi frumos să fie adevărat, însă, în realitate, ANAF abia în 2024 se va gândi ce analiză să facă pe baza datelor pe care le colectează prin aceste mecanisme de digitalizare! În plus, soft-ul pe care îl vor dezvolta pentru analiza acestor date va fi funcțional abia la finalul anului 2024, în cel mai favorabil scenariu, sau chiar în anul 2025. Așadar, nu vom vedea încasări mai bune în anul 2024 din activitatea digitalizată a ANAF-ului, pe bază de analize de risc. Mai exact, Guvernul consideră că veniturile vor crește cu 19 miliarde de lei: din digitalizarea ANAF circa 10,5 miliarde de lei și din îmbunătățirea colectării veniturilor cu 8,5 miliarde de lei. Măsurile de digitalizare sunt încă pe hârtie, cel mult demarate în 2024, ceea ce înseamnă venituri suplimentare de circa …. zero lei. Inițiativa legislativă semnată Ciucă – Ciolacu pentru reducerea evaziunii este absolut penibilă, praf în ochi, ba chiar este periculoasă pentru că reprezintă metoda perfectă de a deturna atenția de la marile tunuri. Mai exact, se gândesc cei doi domni că lipsa casei de marcat conectată la serverele ANAF să se pedepsească cu 10 ani de închisoare. Adică procurorii vor fi sufocați cu dosarele unor mici magazine din vârful muntelui, în timp ce șacalii vor trece neobservați.
Analiza pe cheltuieli alocate ministerelor este deprimantă. Educația ajunge la 3.2% din PIB, respectiv sub 9% din cheltuieli, față de mai vechea promisiune de 6% din PIB și mai noua promisiune de 15% din total cheltuieli. Sănătatea e cu minus, adică adio plan național de combatere a cancerului, adio programe de prevenție. Acum înțeleg de ce era așa de sigură ministra muncii că nu va crește speranța de viață, pentru că știa dumneaei ce ne pregătesc colegii de guvern!
Despre vicierea procesului bugetar nici nu mai are rost sa vorbim! Legea bugetului de stat și legea bugetului pentru asigurări sociale au venit foarte târziu. Suntem la mijlocul lunii decembrie, iar legea bugetului ar fi trebuit publicată încă din luna octombrie, așa cum se întâmplă în țările UE. Bugetul nu a fost fundamentat pe legea plafoanelor și nici pe strategia fiscal-bugetară pe termen mediu, așa cum scrie în legea Responsabilității fiscal-bugetare pentru simplul motiv că aceste două documente nu au existat înainte de proiectul de lege de buget! Strategia fiscal-fiscal-bugetară ar fi trebuit trimisă către Parlament până la 15 august 2023!
Oare Premierul și Ministrul Finanțelor, domnii Marcel Ciolacu și Marcel Boloș, vor semna scrisoarea de conformitate, prin care se jură că au folosit cele mai bune date și estimări pentru bugetul pe 2024? Fiindcă, peste un an, îi vom prinde cu rața-n gură, ca pe cuplul Ciucă – Cîciu”, scrie Anca Dragu pe Facebook.
