România va fi, cu siguranță, cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană (UE), dar asta vine și cu niște obligații foarte mari, a declarat, marți, la un eveniment de specialitate, vicepreședintele Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), Ionuț-Sorin Banciu.
‘Uniunea Europeană pare să ridice piciorul de pe accelerația către tranziția ‘verde’, însă țintele au rămas acolo și de curând, deși poate multă lume se aștepta ca Europa să vireze cumva și să nu-și mai asume ambițiile climatice pe care le știm cu toții, a aprobat ținta pentru 2040. Deci, traseul pe care Uniunea Europeană îl propune, inclusiv din perspectiva competitivității, este decarbonizare și energie regenerabilă. Aici, România are, într-adevăr, o poziție privilegiată, pentru că avem un mix energetic echilibrat și, cel mai important, ne-am asumat la cel mai înalt nivel politic că tranziția se va face prin gaz. Avem aceste resurse care curând vor intra pe piața Uniunii. România, cu siguranță, va fi cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, dar asta vine și cu niște obligații foarte mari, pentru că, discutând de această țintă de stocare geologică a dioxidului de carbon, mecanismul prin care s-au atribuit ținte a fost legat de producția de petrol și gaze din 2022-2023. Și aici am fost într-o situație, să spunem puțin dedicată, în sensul că România având a doua cea mai mare producție de petrol și gaze, în această perioadă, țintele de stocare au venit pe măsură și nu sunt niște ținte atribuite României, ci companiilor de petrol și gaze’, a spus Banciu.
Potrivit specialistului, la ora actuală, instituția pe care o reprezintă colaborează la elaborarea a două Ordonanțe de Urgență, una fiind axată pe implementarea Regulamentului pe metan.
‘Așteptăm și noi, ca mulți alții, un Guvern stabil, cu puteri depline, să putem continua discuțiile care au început. Nu s-au finalizat niște decizii destul de greu de luat, pentru că dincolo de țintele foarte mari, care presupun investiții foarte mari, sancțiunile ar trebui să fie proporționale, disuasive, așa cum spune Regulamentul. Și aici interpretarea e diferită, depinde de ce actori întrebați ce facem în momentul acesta pe acest subiect. Avem acte normative de reglementare în domeniul stocării geologice a dioxidului de carbon. Avem un prim proiect care a primit finanțare de la Fondul de Inovare, un alt proiect care a primit această etichetă STEP de la Comisia Europeană și niște inițiative ale unor companii care își doresc să exploreze subsolul pentru a evidenția și a clarifica potențialul real de stocare biologică a dioxidul de carbon. Simplu spus, vom folosi zăcăminte epuizate din onshore în primă fază, dar ne gândim și la offshore sau acvifere saline pentru a putea stoca dioxid de carbon’, a menționat Ionuț-Sorin Banciu.
Acesta a amintit câteva proiecte similare care deja sunt implementate în Marea Nordului, în Norvegia, Danemarca, Marea Britanie și Țările de Jos.
Specialiști în energie participă, marți, la cea de-a VI-a ediție a Future Energy Europe Summit (FEES), eveniment ce își propune să vină cu soluții pentru dezvoltarea industriei și să prezinte ce capacități energetice vor fi modernizate și ce capacități noi de producție vor fi construite.
