Antreprenorii cer ajutor Guvernului, dar firmele românești rămân blocate. Barometrul ABC arată de ce investițiile nu se transformă în creștere economică

Antreprenorii români vor să investească și să își extindă afacerile, dar accesul dificil la finanțare, birocrația și instabilitatea fiscală le limitează dezvoltarea. În timp ce reprezentanții mediului de afaceri cer Guvernului măsuri pentru reducerea poverii fiscale și relansarea programelor de sprijin, Barometrul Alianței Binelui Comun (ABC) arată amploarea problemei: 44% dintre firmele românești intenționează să își extindă capacitatea, însă mai puțin de 20% dintre IMM-urile care solicită finanțare primesc integral suma cerută.

Presiunea asupra mediului privat crește într-un moment în care economia României încetinește, consumul slăbește, iar companiile trebuie să facă față costurilor ridicate și schimbărilor fiscale. La sfârșitul lunii octombrie, reprezentanții antreprenorilor au cerut Guvernului să nu majoreze taxele, să asigure predictibilitate fiscală și să revitalizeze programul IMM Invest.

Solicitările vin pe fondul unei deteriorări a încrederii în mediul economic. Potrivit datelor analizate în Barometrul ABC, 65,1% dintre antreprenorii chestionați consideră climatul de afaceri nefavorabil dezvoltării, iar 25,5% declară că și-au redus activitatea. În aceste condiții, problema nu mai este doar câte firme reușesc să supraviețuiască, ci câte au resursele necesare pentru a se transforma în companii puternice.

România vrea să investească, dar accesul la finanțare rămâne o piedică majoră

Prima ediție a Barometrului ABC dedicat IMM-urilor, intitulată „IMM-urile din România – Motorul economiei care crește cu frâna trasă”, analizează date ale Comisiei Europene, OECD, BNR, Băncii Europene de Investiții și IMM România. Una dintre cele mai importante concluzii privește contradicția dintre intențiile antreprenorilor și posibilitățile reale de dezvoltare.

Conform datelor Băncii Europene de Investiții, 44% dintre companiile românești intenționează să prioritizeze extinderea capacității în următorii trei ani, față de numai 26% la nivel european. În același timp, datele BNR din iunie 2026 arată că mai puțin de 20% dintre IMM-urile care solicită finanțare obțin integral suma cerută. Costul ridicat al creditelor este indicat drept obstacol de 64,9% dintre respondenții care au evaluat dificultățile de finanțare.

Consecințele sunt directe: firmele amână investiții, modernizarea echipamentelor, angajările sau extinderea activității. Dorința de dezvoltare există, dar nu este întotdeauna susținută de resursele financiare necesare.

Aproape un milion de IMM-uri, dar prea puține companii care reușesc să crească

Barometrul ABC arată că România avea aproximativ 929.000 de IMM-uri în sectorul nefinanciar, potrivit estimărilor pentru 2024. Acestea reprezintă 99,8% dintre companii și asigură 68,6% din ocuparea sectorului.

În spatele acestor cifre se află însă un dezechilibru major: 94,2% dintre companii sunt microîntreprinderi, iar numai aproximativ 7.400 au ajuns la dimensiunea unor firme mijlocii. Mai mult, microîntreprinderile generează doar 26,2% din valoarea adăugată a sectorului, în timp ce firmele mari, care reprezintă numai 0,2% din total, produc 39,5%. Diferența arată cât de importantă este capacitatea companiilor de a investi, de a angaja și de a deveni mai productive. Fără aceste condiții, economia rămâne dependentă de un număr foarte mare de afaceri cu resurse limitate.

Birocrația și lipsa predictibilității, alte obstacole pentru antreprenori

Pe lângă dificultățile de finanțare, Barometrul ABC identifică povara administrativă și instabilitatea reglementărilor printre problemele care împiedică dezvoltarea firmelor. Aproximativ două treimi dintre respondenții cercetării privind accesarea fondurilor europene indică birocrația și modificările documentației drept obstacole. Efectele se reflectă și în productivitate. Potrivit datelor OECD incluse în analiză, valoarea adăugată generată de o persoană ocupată într-o firmă autohtonă este de aproximativ 24.000 de euro, comparativ cu 45.000 de euro în filialele companiilor străine. Decalajul reflectă inclusiv diferențele de capitalizare, tehnologie și acces la piețe internaționale.

Ce propune Barometrul ABC pentru deblocarea dezvoltării firmelor

Alianța Binelui Comun propune schimbarea modului în care sunt evaluate politicile economice dedicate antreprenorilor. Accentul ar trebui mutat de la numărul firmelor înființate către capacitatea acestora de a crește, de a investi și de a deveni competitive. Printre prioritățile identificate se numără îmbunătățirea accesului la finanțare, reducerea birocrației, digitalizarea, dezvoltarea competențelor manageriale și sprijinirea extinderii pe piețele externe.

Barometrul propune și crearea unui Scor ABC al sănătății IMM-urilor, un indicator de la 0 la 100 care să urmărească periodic productivitatea, investițiile, finanțarea și capacitatea firmelor de a se dezvolta. Concluziile analizei aduc în prim-plan o întrebare importantă pentru politicile economice ale Guvernului: cum poate România să obțină o creștere economică durabilă dacă firmele care asigură majoritatea locurilor de muncă din sectorul privat nefinanciar nu au suficiente resurse pentru a se dezvolta?

Pentru antreprenori, miza este posibilitatea de a investi și de a concura. Pentru economia României, este capacitatea de a transforma inițiativa privată în companii mai puternice, locuri de muncă și venituri bugetare pe termen lung.