Anul 2024 a început sub auspicii negative. Toate datele economice arată că ne aflăm în stagflație (activitatea industrială stagnează iar prețurile continuă să crească) și că pericolul de recesiune este tot mai mare. Am avut deja un trimestru de scădere economică (T4 2023), iar dacă și T1 2024 va fi pe minus, vom intra, oficial, în recesiune tehnică. Ce înseamnă acest lucru pentru viața noastră de zi cu zi?
Poate cel mai bun exemplu îl reprezintă situația din magazinele alimentare. Pe fondul inflației ridicate (dublă ca nivel față de cea din țările dezvoltate), mulți dintre români au ajuns să meargă la hipermarket ca la muzeu – să admire produsele și să nu și le poată permite. Mulți au ajuns să cumpere la suta de grame. Și nu este vina retailerilor. Prețurile din magazine, pe ansamblu, sunt cu cel puțin 20% mai mici decât în magazinele din Occident. Marea problemă o reprezintă veniturile populației, afectate de inflație.
Suntem, din păcate, într-o criză economică pe care Guvernul pare că nu știe cum să o aplaneze. Măsura plafonării adaosului comercial, de exemplu, s-a dovedit, dacă mai era nevoie de demonstrații, o frecție la un picior de lemn. Așa cum explica în mod plastic președintele Consiliului Concurenței, fenomenul ,,waterbed’’ a făcut ca multe dintre produsele care nu se află pe lista Guvernului să se scumpească chiar mai mult, pentru a acoperi pagubele create producătorilor și importatorilor de ,,mercurialul’’ guvernamental. Această perspectivă, a modului deficitar în care statul a intervenit în sectorul de comerț alimentar, este poate cel mai bun exemplu că strategiile statului în ceea ce privește susținerea economiei nu funcționează. Creșterea taxelor, a salariului minim, plafonarea prețurilor la energie la cel mai ridicat nivel din UE tind să amplifice criza spre care ne îndreptăm.
Vestea bună în toată această situație este că românii au un nivel de ,,reziliență’’ foarte mare. Mai simplu spus, au învățat să se adapteze tuturor crizelor, au învățat să strângă cureaua și să se descurce indiferent de provocările la care sunt supuși. O altă veste bună este că, cel puțin în sectorul comerțului, a zonei de comerț alimentar, planurile marilor jucători din domeniu continuă să se dezvolte. Asta înseamnă că vor continua să deschidă mai multe magazine. Deja, industria de retail a ajuns la aproape un milion de angajați, fiind a doua ca mărime din sectorul privat. În esență, patru din cei mai mari zece angajatori din România activează în zona de retail. Cu un salariu mediu brut de peste 6.700 de lei, conform datelor de la Institutul de Statistică, retail-ul a ajuns unul dintre unul dintre cele mai importante sectoare atunci când vine vorba despre încasările la bugetul de asigurări. Asta dincolo de contribuția din taxe și impozite. Întregul sector alimentar modern este fiscalizat, spre deosebire de piețele populare, acolo unde plățile se fac în continuare, din păcate, fără bon fiscal. În concluzie, chiar dacă perspectivele macroeconomice nu sunt dintre cele mai bune, românii, antreprenorii, mediul de afaceri – vor încerca să se descurce în acest an extrem de dificil.
Cu frâna de mână trasă sau dimpotrivă, focusați pe achiziții, pe dezvoltare (vremurile tulburi sunt cel mai bun moment pentru extindere), antreprenorii români vor asigura nivelul de reziliență de care economia are nevoie. Pentru oamenii simpli, va fi încă un an în care puterea de cumpăre va continua să scadă, pe fondul inflației ridicate, un an în care fiecare se va descurca cum poate. Pentru mulți va fi încă un an de supraviețuire.
