Anul în care inflația va ceda și costul banilor se va reduce

După o perioadă lungă de dobânzi ridicate, 2026 ar putea aduce primele semne clare de relaxare. IRCC, indicatorul de referință pentru creditele ipotecare destinate populației, se va reduce de la 6,06% până la 5,67% de la începutul anului viitor. Iar, dacă totul va merge conform estimărilor, vom vedea și o reducere a dobânzii de referință a BNR în a doua parte a lui 2026.

Scăderea indicelui IRCC din următorul trimestru ne arată că, în ciuda convulsiilor din Parlament și Guvern, dobânzile interbancare au scăzut ușor. Sunt în continuare probleme legate de  deficitul bugetar de anul viitor și de jaloanele din PNRR, care depind de decizii ce trebuie luate acum și care pot influența dobânzile la care se va împrumuta Ministerul de Finanțe anul viitor și, implicit, restul dobânzilor bancare. De altfel, întreg sistemul bancar a continuat să funcționeze fără probleme, înregistrând creșteri pe majoritatea indicatorilor. Și, în pofida, inflației ridicate, care va încheia aproape de 10% anul în curs, dobânzile interbancare s-au menținut sub inflație și chiar sub dobânda de referință a Băncii Naționale a României (BNR). 

Dobânda de politică monetară a BNR se află la nivelul de 6,5% din august 2024. Nu a mai fost modificat nici după ce a crescut inflația anul acesta, ca urmare a liberalizării prețului la energie, dar și a măririlor de taxe și accize, inclusiv TVA. Inflația anuală a urcat aproape de zece procente, iar scăderea acesteia este așteptată doar în 2026. Anul viitor va începe cu noi majorări de taxe, în principal impozite pe proprietăți sau pe dividende, dar, cu excepția accizei la combustibili, nu se vor regăsi în majorări de prețuri. Dacă liberalizarea prețului la gaze naturale din aprilie 2026 va fi făcută fără efecte importante asupra prețului final, ne putem aștepta ca inflația să se reducă. De altfel, inflația va scădea semnificativ în a doua parte a anului viitor, va dispărea efectul de bază a scumpirilor de anul acesta. 

Rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 9,6% în decembrie 2025, comparativ cu nivelul de 8,8% anticipat anterior, urmând să scadă până la 3,7% în decembrie 2026 și la 2,9% în septembrie 2027, conform estimărilor Consiliului de Administrație al BNR. La fel, evoluția dobânzii de politică monetară ar urma să scadă. Inclusiv guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că dobânzile vor scădea după cu inflația se va reduce. „Când inflația va merge în jos într-o manieră sustenabilă” se vor micșora dobânzile, a declarat Mugur Isărescu în conferința de presă de după ședința Consiliului de Administrație al BNR. 

IRCC, scădere la început de an

După cum arătam, începutul lui 2026 aduce scăderea IRCC. Scăderea va avea loc la creditelor ipotecare cu dobândă fixă, care reprezintă peste 98% din totalul creditelor ipotecare noi din acest moment, cât și pe segmentul dobânzilor variabile, arată o analiză realizată de brokerul online Ipotecare.ro și compania de consultanță financiară SVN Romania | Credit & Financial Solutions.

Astfel, IRCC va scădea la 5,67% în primul trimestru din 2026, o valoare similară cu cea înregistrată în debutul acestui an. Și dobânzile fixe înregistrate pe segmentul ipotecar ar urma să scadă în primele luni ale anului viitor, până la o medie de 5,55% potrivit estimărilor SVN Credit Romania, de la nivel de aproximativ 5,70% înregistrat în ultimul trimestru din acest an. Valoarea de 5,55% estimată pentru dobânzile fixe ipotecare la începutul lui 2026 va fi a treia cea mai redusă înregistrată în patru ani, în timp ce dobânda medie variabilă, estimată la 8,17% și compusă din IRCC plus o marjă fixă de 2,5%, va fi a patra cea mai scăzută valoare înregistrată de la începutul lui 2023 până în prezent.

Trimestrul al doilea al anului viitor ar putea să aducă o nouă reducere a dobânzilor, calculele SVN Credit Romania pe baza valorilor zilnice actuale ale IRCC indicând un nivel provizoriu de aproximativ 5,58% a indicatorului de referință – nivelul IRCC se stabilește în funcție de cotațiile zilnice ale indicatorului de referință înregistrate în urmă cu două trimestre. 

2025 s-a caracterizat printr-o stabilitate a dobânzilor ipotecare practicate în primele nouă luni ale anului, cele fixe fiind cuprinse în intervalul 5,45% – 5.70% pe întreaga durată a anului, în timp ce indicatorul IRCC a variat în intervalul 5,55% – 6,06% în ultimele luni ale anului. ”Anul 2025 va stabili noi recorduri pentru volumele anuale de credite ipotecare acordate în România, atât pentru creditele noi aprobate pentru achiziția de locuințe cât și luând în calcul toate formele de refinanțări și conversii. Iar 2026 se anunță a fi un an cel puțin la fel de bun, în absența unor evenimente macroeconomice cu impact puternic negativ – pe termen scurt, cel mai important factor va fi evoluția ratei inflației, care va determina și evoluția dobânzilor creditelor”, a declarat Alexandru Radulescu, managing partner SVN Romania | Credit & Financial Solutions, partenerul exclusiv al Ipotecare.ro.

De altfel, 2025 se va încheia, cel mai probabil, cu un nou record de credite ipotecare acordate în România. Cele mai recente statistici publicate de către Banca Centrală arată ca în primele zece luni din acest an au fost acordate la nivel național credite ipotecare în valoare de 9,2 miliarde euro, în creștere cu 26% comparativ cu primele zece luni din 2024 – acest volum include însă și refinanțările, conversiile, transferurile și restructurările și care reprezintă aproximativ jumătate din total. 

Și Claudiu Trandafir, economist și fondator OferteBancare.ro, a remarcat o creștere a cererii de creditare în acest an. „Dacă anul trecut, 51% din tranzacții s-au făcut cu garanție imobiliară, până la momentul de față cifrele ne arată că 58% din tranzacții sunt făcute cu garanție ipotecară. Chiar dacă tranzacțiile au scăzut, per total, cu 3%, până la finalul anului cred că vom avea 60% din tranzacții cu credite ipotecare”, a declarat Claudiu Trandafir. O altă veste este că clienții nu mai caută să contracteze maximul permis de legislație, ci se limitează la sume pe care le pot returna. „Oamenii nu mai caută să obțină sumele maxime. Zona de creditare este privită cu mai multă prudență. Atât timp cât oamenii se uită la bugetul lor și gândesc în perspectivă, cu siguranță nu vom vedea decalaje majore în industrie“, a arătat Claudiu Trandafir. El a mai spus că prudența va caracteriza și anul viitor, chiar dacă cererea de locuințe va rămâne mai mare decât oferta.

Rapoartele Erste Bank și ING Bank trag aceleași concluzii, că dobânzile bancare se vor reduce în a doua parte a anului viitor, cu condiția ca inflația să revină pe un trend stabil de scădere. Economiștii văd și o creștere economică mai mare în 2026 decât în 2025. „Revizuim în creștere estimarea noastră privind creșterea PIB-ului la 1,1% în 2025 (față de 0,3% anterior), cu o recesiune de scurtă durată probabilă în a doua jumătate a anului, pe fondul consumului slab care compensează o parte din câștigurile din investiții. Menținem estimarea pentru 2026 la 1,4%”, se arată în ultimul raport semnat de economistul-șef al ING Bank România, Valentin Tătaru, și Ștefan Posea, economist în cadrul băncii. 

La fel, cursul de schimb va rămâne pe actualele coordonate, adică o depreciere foarte lentă, care să nu provoace șocuri în economie. Analiștii CFA România văd un euro la 5,2 lei în următoarele 12 luni, adică o depreciere minoră a monedei naționale, care în prezent este la 5,09 lei/euro, conform cursului oficial al BNR. 

Puncte vulnerabile

Ultimul raport de stabilitate al BNR abordează și problema creditelor neperformante (NPL), care pot pune în pericol stabilitatea sistemului bancar. Raportul arată că programele lansate de Guvern în 2020 și ulterior, prin care erau garantate credite pentru diferite companii, au dus la un portofoliu mare de credite unde calitatea debitorilor nu era un principiu de bază. Așa s-a ajuns ca în 2024 să crească rata NPL. „În 2024, disciplina financiară a companiilor nefinanciare s-a slăbit pe fondul incertitudinilor economice, afectând și calitatea creditelor bancare, rata NPL crescând la 9% în septembrie 2025 în cazul creditelor acordate firmelor, cu garanții de stat (+5,1 puncte procentuale, în termeni anuali)”, arată raportul BNR. 

Printre categoriile de credite mai riscante se numără și creditele acordate IMM-urilor, cu o rată a NPL de 6,1% față de 3,2% în cazul corporațiilor, date aferente lunii septembrie 2025. La fel și expunerile față de piața imobiliară comercială, cu o rată a NPL de 5,7% în septembrie 2025). Creditele de consum destinate populației au ajuns la o rată a NPL de  4,7% față de 1,5%  în cazul creditului ipotecar în septembrie 2025).

Pentru 2026, raportul BNR susține că probabilitatea medie de nerambursare a creditelor sectorului companiilor nefinanciare este estimată să crească de la 3,2% în septembrie 2025 la 4% în septembrie 2026, iar pe partea de împrumuturi acordate populației, este anticipată o ușoară deteriorare în cazul creditelor de consum, de la 2,9%  în septembrie 2025 la 3,2% în septembrie 2026. În cazul creditelor destinate achiziției de locuințe și terenuri acordate populației, probabilitatea de nerambursare este prognozată a se menține constantă, la 0,2%. 

Perspectivele pentru anul viitor sunt pozitive, cu condiția ca deficitul fiscal să revină în limitele stabilite de Guvern în acord cu Comisia Europeană, iar taxele să nu mai fie majorate intempestiv pentru a atinge ținta de deficit. Ceea ce înseamnă că România poate continua pe drumul care ne-a dus la o creștere de 180% a PIB raportat la puterea de cumpărare în ultimii 25 de ani, nivel care ne plasează pe locul șase în lume și primul în Europa.